Viile Moldovei – faima țării în lume! Care sunt cele 4 regiuni vitivinicole IGP ale Moldovei și cum ajunge un vin bun să fie calificat cu această mențiune?

Cunoscută pe plan internațional grație tradițiilor milenare de vinificație, Republica Moldova excelează tot mai mult la acest capitol, unul de o mare valoare pentru economia și prestigiul țării. Așa se face că, pe parcursul timpului, sectorul vitivinicol și Vinul Moldovei a ajuns să fie înregistrat chiar și în Cartea Recordurilor, iar datele statistice, de altfel extrem de satisfăcătoare, ne prezintă situația reală din această ramură a industriei: la nivel mondial Republica Moldova are cea mai mare densitate a viilor, iar la nivel european, după suprafața plantațiilor viticole, țara noastră ocupă cea de-a șasea poziție. Cum arată, în cifre, industria vinificației din Moldova?

separator

Viile Moldovei

Situate la aceeași latitudine, ca cele mai renumite regiuni vitivinicole din Europa, viile Moldovei cresc pe un teritoriu propice producerii unui vin de calitate.

Vița-de-vie ocupă 4% din teritoriul țării sau 7% din totalul suprafețelor agricole

La ora actuală, podgoriile Moldovei ocupă o suprafață de 140.000 de hectare, dintre care, pe 30.000 de hectare, cresc plantații noi de viță-de-vie.

  • Vinul Moldovei este produs din 35 de soiuri tehnice, iar autenticitatea produsului este asigurată de soiurile autohtone, care reprezintă 10% din totalul viței-de-vie plantate.
  • Sectorul vitivinicol reprezintă 3% din PIB-ul țării și 12% din totalul exporturilor.
  • Peste 250.000 de oameni muncesc în acest domeniu, care cuprinde 224 de întreprinderi agricole, 215 vinării și 10 cooperative agricole.
  • În ultimii ani, pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, dar și pentru asigurarea calității Vinului
    Moldovei au fost făcute investiții de 600 de milioane de dolari.

Care sunt cele 4 regiuni vitivinicole IGP ale Moldovei?

La nivel național, arealul viticol al Republicii Moldova este împărțit în 4 regiuni vitivinicole cu
Indicație Geografică Protejată (IGP), care au fost înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

  • Regiunea IGP „Codru”: este situată în centrul țării și s-a remarcat de-a lungul timpului prin
    producerea vinurilor albe, de o calitate excepţională;
  • Regiunea IGP „Ștefan Vodă”: este amplasată în sud-estul țării și este cunoscută încă din
    cele mai vechi timpuri pentru vinurile sale roșii – de soi și de cupaj;
  • Regiunea IGP „Valul lui Traian”, situată în sud-vestul țării, se deosebește prin
    producerea vinurilor licoroase şi a vinurilor roşii de o calitate excepţională;
  • Regiunea IGP „Divin”: este cunoscută pentru producerea rachiurilor din distilate de vin,
    maturate în baricuri de stejar; aceasta se extinde pe tot teritoriul geografic al Republicii
    Moldova.

Cum ajunge un vin bun să fie calificat cu mențiunea IGP?

Pentru a fi calificat drept un produs cu indicaţie geografică protejată, vinul trebuie să fie originar din aria geografică respectivă, să posede caracteristici care pot fi atribuite originii geografice și să corespundă tuturor rigorilor legale.

Însemnul „IGP” de pe sticlă reprezintă o garanție a faptului că produsul este original și de calitate, protejând consumatorul de falsuri și produse contrafăcute.

Datele statistice ale Oficiului Naționale al Viei și Viei (ONVV) arată că, în prezent, 55 de producători de
vinuri cu IGP dețin 6.300 de hectare de viță-de-vie clasificate pentru vinuri IGP și structurate pe 390 de loturi. Astfel, la nivel național sunt produse 40 de vinuri cu IGP, ceea ce constituie 10% din volumul total de vin.

Acum, pentru că ai aflat care sunt cele 4 regiuni vitivinicole IGP ale Moldovei, vino la festivalul „DeVin&DeGust” și savurează aroma licorilor, descoperă potențialul vitivinicol, gastronomic, turistic și cultural caracteristice fiecărei dintre cele patru zone IGP. Evenimentul unic îți oferă posibilitatea inedită de a descoperi vinurile de calitate cu IGP ale Moldovei!KV_RO-1024x597

Pe 26 august 2017, Complexul Etno-Cultural VATRA (șos. Chișinău-Ungheni, km 32) te invită să călătorești imaginar și gustativ în fiecare regiune IGP la festivalul „DeVin&DeGust”.

Festivalul „DeVin&DeGust” este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Uniunile Viti-Vinicole cu IGP „Codru”, „Ștefan Vodă” , „Valul lui Traian” și Asociația Producătorilor de Brandy și Divin, cu suportul partenerului său strategic, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, și cu susținerea partenerilor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Kremlinul confirmă că Putin va vorbi marți cu Trump, însă refuză să dezvăluie temele pe care le vor aborda cei doi

Donald Trump și Vladimir Putin vor avea marți o nouă conversație telefonică, a anunțat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunță RiaNovosti citat de digi24.ro.

„Da, acesta este într-adevăr cazul. O astfel de conversație este pregătită pentru marți”, a declarat el când a fost întrebat despre contactele dintre șefii de stat. Cu toate acestea, Peskov nu a vrut să dezvăluie temele care vor fi abordate de către cei doi șefi de stat.

„Nu facem niciodată asta, nu anticipăm niciodată lucrurile. Conversația este într-adevăr în curs de pregătire. Din punctul nostru de vedere, desigur, conversațiile dintre cei doi președinți nu fac obiectul unor discuții a priori cu privire la conținut. Așa că nu vom face acest lucru”, a adăugat Peskov.

Ultima dată când Putin și Trump au vorbit la telefon, pe 12 februarie, conversația a durat aproape o oră și jumătate. Liderii au discutat, printre altele, despre reglementarea situației din Ucraina. Șefii de stat au convenit să continue contactele, inclusiv cu privire la organizarea unei întâlniri față în față. Anterior, președintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să vorbească marți cu președintele rus Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, după discuții pozitive între oficialii americani și ruși la Moscova.

Statele membre UE au aprobat o plată de aproape 3,5 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde luni celei de-a treia plăţi către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi şi împrumuturi nerambursabile. Banii sunt proiecte de reconstrucție și modernizare. Obiectivul principal al acestui mecanism este acela de a sprijini stabilitatea macrofinanciară, redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, a declarat Consiliul într-un comunicat preluat de Agerpres și citat de digi24.ro.

Cu această plată, Ucraina a primit în total până acum aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism intrat în vigoare în urmă cu un an. Consiliul a concluzionat luni că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare stabilite pentru a primi o plată suplimentară din acest fond. Mai exact, comunicatul subliniază că autorităţile de la Kiev au demonstrat implementarea a 13 măsuri concrete, inclusiv aprobarea reformelor pentru creşterea utilizării energiei regenerabile, creşterea autonomiei organismului de reglementare în domeniul energiei sau simplificarea procedurilor de trecere a frontierei în conformitate cu normele europene. De asemenea, a fost adoptată o strategie de dezvoltare agricolă şi rurală (inclusiv eliminarea minelor terestre din zonele agricole) şi au fost continuate lucrările de întocmire a unei liste a materiilor prime strategice şi critice.

„Planul Ucraina” prezintă intenţiile în ceea ce priveşte redresarea, reconstrucţia şi modernizarea ţării, precum şi un calendar al reformelor pe care Kievul intenţionează să le realizeze în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE. Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare pe 1 martie 2024, intenţionează să ofere finanţare stabilă de până la 50 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro sunt destinate sprijinirii reformelor şi investiţiilor planificate în cadrul „Planului Ucraina”, ale căror plăţi sunt condiţionate de respectarea de către Kiev a unei serii de condiţii prestabilite. De la intrarea sa în vigoare, Mecanismul pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanţare punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanţare şi două tranşe de aproximativ 4,2 miliarde de euro, respectiv 4,1 miliarde de euro.

Cod galben de vânt puternic în toată țara

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat a emis un avertisment Cod Galben de vânt. Avertizarea este valabilă pentru marți, 18 martie, în intervalul de timp 00:00 – 15:00, și prevede intensificările ale vântului, în rafale de până la 20 m/s, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pentru a preveni eventuale incidente, cetățenii sunt îndemnați să evite arborii bătrâni, inclusiv parcarea automobilelor sub aceștia.

În cazul înregistrării situațiilor problematice, în urma averselor, oamenii sunt îndemnați să sune la numărul unic de urgență 112.

Un angajat al întreprinderii municipale „Apă-Canal”a fost găsit fără suflare
Articolul anterior
Ne-a fost dor! Nata Albot revine din această toamnă pe micile ecrane
Articolul următor