În amintirea lui Viorel Mardare! Mărturisirile regizorului despre lupta cu boala crâncenă

17/05/2019

News

Regizorul moldovean Viorel Mardare a pierdut lupta cu cancerul în luna martie 2019, la vârsta de doar 37 de ani. După trecerea în neființă a talentatului regizor, pagina sa de socializare, de pe facebook, Viorel Posmotrel, a devenit un colțișor de amintiri prețioase în memoria tânărului cineast.

Într-un interviu realizat de către echipa de la Tv8.md, la câteva luni de la aflarea diagnosticului, Viorel mărturisea, răpus de boala cumplită, dar totodată cu un suflet atât de senin:

,,– Ziua în care ai aflat că ești bolnav, ți-o amintești?
– Mi-o amintesc (zâmbește sarcastic). Era o zi frumoasă de vară, eram la o clinică din Germania, am plecat într-acolo cu domnul Sergiu Prodan pentru a obține un diagnostic, și diagnosticul a venit cam târziu, pentru că primul lucru pe care l-au făcut nemții a fost să mă izoleze în carantină presupunând că am tuberculoză”.

,,Și atunci eram într-atât de prost, încât mă rugam să n-am cumva tuberculoză (zâmbește) – atât de strașnică părea această boală tratabilă. Și m-au izolat într-atâta, că Sergiu Prodan trebuia să intre să mă viziteze îmbrăcat ca un cosmonaut, ca în filmele science fiction, când apar extratereștrii pe pământ și oamenii de știință merg echipați să-i verifice, într-un fel de semiscafandru – într-atât de eficient, într-atât de serios se luptă în Germania cu tuberculoza. După două zile au descoperit că nu o am. Am mai așteptat câteva zile diagnosticul final, pentru ca „într-o bună zi”, ziua despre care vorbim, să intre Sergiu Prodan împreună cu doi doctori în salonul în care eram… Domnul Prodan avea ochii plânși. Atunci mi-a fost clar care este diagnosticul (zâmbește).
Evident, primul lucru pe care-l faci este să te superi pe Univers, să te întrebi: De ce eu? După care te calmezi puțin și începi să analizezi cam ce-ai făcut ca să ajungi la asta…
Eu cred că boala asta este o loterie, doar că eu am cumpărat cam multe bilete ca să particip la dânsa.
– Te-ai supărat pe el? Pe Bojica, așa cum obișnuiești tu să-i spui?
– Eu l-am supărat de mult mai multe ori.
– De ce crezi că ți-a trimis această lecție?
– Nu pot decât să sper că este una dintre lecțiile când profesorul își dojenește elevul favorit. Pentru că până acum Bojica a fost prea bun cu mine și cred că m-am cam relaxat. Și precum un profesor la școală îi dojenește mai cu seamă și este mai dur cu elevii la care ține, sper că este un caz similar, că-i cam aceeași…
– Ce te-a învățat această boală?
– M-a învățat că toate lucrurile trebuiesc făcute aici și acum, că nu ai dreptul să amâni nimic, că n-ai dreptul să spui că las că oi face la anul. Acest „la anul” s-ar putea să nu vină niciodată. Și nu-i vorba doar de proiecte mari, grandioase, planuri pe viitor. E vorba de chestii micuțe: să spui cuiva „Te iubesc”, să spui „Mulțumesc”. Apropo, nu voi ezita acum să mulțumesc familiei, prietenilor, prietenilor virtuali, necunoscuților, tuturor oamenilor care m-au ajutat pe mine – din păcate n-am avut încă posibilitatea să mulțumesc tuturor. N-am cuvinte pur și simplu să exprim recunoștința față de toată lumea, lume neașteptată câteodată, oameni la care nu te-ai fi gândit vreodată că ar putea fi într-atât de omenoși: Vă mulțumesc tuturor, și în afară de „Mulțumesc” nu mai am nimic, nu știu ce aș putea să Vă ofer. Un simplu „MULȚUMESC”, dar eu cred că aceste mulțumescuri spuse la timpul potrivit este una din lecțiile pe care le-am învățat de la această boală.
– Ai avut vreun moment în care ai spus: „Ok, asta e!”, adică un moment în care ai zis că nu vrei să lupți?
– Imediat ce am aflat diagnosticul, revenind în Moldova, în aeroportul din Frankfurt, trecând pe lângă un duty-free cu birotică, m-am oprit să mă uit la carnețele – îmi plac carnetele. Și mi-am ales un carnet să-l cumpăr, la care la un moment dat m-am gândit că: „Da ce-ți mai trebuie ție carnetul ista, că oricum… (pauză lungă) mai ai carnete (zâmbește) nefolosite… După care mi-am dat seama că gândurile ăstea trebuie alungate cât mai des. Într-o zi, Sergiu Prodan mi-a zis un lucru foarte prețios, că nu trebuie să vrei să nu mori, da trebuie să vrei să trăiești, și cred că ăsta e cel mai important lucru care trebuie gândit permanent – trebuie să vrei să trăiești.
– Erai pregătit pentru noua ta coafură?
– La-la la-la la-la-la, noua ta coafură (netezește capul chel). Înainte de prima chimioterapie domnul doctor m-a întrebat dacă nu mă tem c-o să-mi cadă părul. La care eu i-am răspuns că mă tem mai tare c-o să-mi cadă plămânii sau rinichii, da cu părul se rezolvă. Am purtat toată viața coafuri lungi, dar parcă încep să mă obișnuiesc cu noua mea coafură, deși-i cam frig, foarte frig la cap, și eu sincer, băieți, nu vă înțeleg cum de rezistați, ăștia cu coafuri scurte, cum de rezistați în clima noastră nemiloasă, iarna.
– Suntem siguri că o să fii sănătos. Îți imaginezi acest moment? Ai vreo frază pregătită pentru bojica?
– Va fi discuția noastră privată…”

Viorel Mardare a absolvit Facultatea de Jurnalism la USM și Regie Film la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. El a realizat numeroase spoturi publicitare și sociale, contribuind la promovarea imaginii țării noastre în lume.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.