Temperaturilor ridicate din Arctica care dezgheață permafrostul din regiune, adică stratul de sol înghețat de sub pământ amenință planeta sub diferite forme, avertizează specialiștii. Nu doar temperaturile extreme amenință omenirea, susțin aceștia, ci și deșeurile sau apariția unor viruși care, după ce au stat în stare latentă timp de zeci de mii de ani, ar putea pune în pericol sănătatea vietăților, relatează CNN.
Permafrostul trebuie să rămână înghețat
Dezghețul poate elibera deșeuri chimice și radioactive din timpul Războiului Rece. Acestea pot pune în pericol ecosistemele planetei, avertizează specialiștii
„Se întâmplă multe lucruri îngrijorătoare cu permafrostul și asta arată cu adevărat de ce este super important să păstrăm cât mai mult permafrost înghețat posibil”, a declarat Kimberley Miner, cercetător în domeniul climei la NASA, pentru televiziunea amintită.
Permafrostul acoperă o cincime din emisfera nordică, fiind fel de „capsulă a timpului” care păstrează – pe lângă viruși antici – rămășițele mumificate ale unor animale dispărute de pe planetă.Reprezintă un bun mediu de stocare: este rece, lipsit de oxigen iar lumina nu pătrunde în el însă temperaturile actuale din Arctica, din ce în ce mai mari, îl pun în pericol.
„Virușii zombie” îngrijorează oamenii de știință
Pentru a reliefa riscurile reprezentate de virușii înghețați, Jean-Michel Claverie, profesor de medicină și genomică la Facultatea de Medicină a Universității Aix-Marseille din Marsilia, Franța, a testat mostre din permafrostul siberian pentru a vedea dacă particulele sunt încă infecțioase.
Cercetătorul este în căutarea unor „viruși zombie” iar în prezent studiază un anumit tip de virus pe care l-a descoperit în 2003; cunoscuți sub numele de „viruși giganți”, aceștia sunt mult mai mari decât cei tipici.
Eforturile sale au fost parțial inspirate de o echipă de oameni de știință ruși care, în 2012, au readus la viață o floare sălbatică din semințe vechi de 30.000 de ani găsite în vizuina unei veverițe.
Din motive de siguranță, el a ales să studieze un virus care nu putea ajunge la animale sau oameni: în 2014, a reușit să readucă la viață un virus din permafrost, făcându-l din nou infecțios după 30.000 de ani iar un an mai târziu a izolat un alt tip de virus care viza amibele.
Recent, echipa sa de cercetători a reușit să izoleze mai multe tulpini de viruși străvechim care au fost prelevate din mai multe mostre de permafrost din Siberia.
Cea mai „bătrână” tulpină descoperită are o vechime de aproape 48.500 de ani și provine de la o mostră de pământ prelevată dintr-un lac subteran aflat la 16 metri adâncime iar cele mai tinere tulpini, găsite în stomacul și în blana unui mamut lânos, au o vechime de 27.000 de ani.
„Faptul că virușii care infectează amibele sunt încă infecțioși după atât de mult timp este un indiciu al unei probleme potențial mai mari”, a declarat Claverie.
Oamenii nu percep pericolul real
Oamenii nu percep pericolul real al riscului ca acești viruși antici să revină la viață și să reprezinte o amenințare serioasă:
„Noi considerăm acești viruși care infectează amibele ca fiind surogate pentru toți ceilalți viruși posibili care s-ar putea afla în permafrost. Vedem urmele multor, multor, multor, multor alți viruși. Deci știm că sunt acolo. Nu știm cu siguranță că sunt încă în viață. Dar raționamentul nostru este că, dacă virusurile amibelor sunt încă în viață, nu există niciun motiv pentru care celelalte virusuri să nu fie încă în viață și să fie capabile să își infecteze propriile gazde„, a declarat Claverie.