Vladimir Zelenski la Munchen: Kremlinul caută modalităţi de a strangula Republica Moldova

În timp ce aliații occidentali încă negociază cererile Ucrainei pentru armament greu, Kremlinul caută modalităţi de a strangula Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în deschiderea celei de-a 59-a ediție a Conferinței de Securitate de la München.

Ukraine initiates consultations in the framework of the Budapest Memorandum  - Volodymyr Zelenskyy at the Munich Security Conference — Official website  of the President of Ukraine

„Orice întârziere a fost şi este o greșeală. În timp ce negociem cum să ne întărim apărarea cu tancuri moderne, Kremlinul se gândește la modalităţi cum să stranguleze Moldova. Acum, când ne gândim la aeronavele moderne, Kremlinul a convins deja regimul iranian, iar dronele lor sunt deja pe cerul Ucrainei”, a transmis preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski de la Munchen. 

Zelenski i-a îndemnat pe participanţii la conferinţă să se asigure că nu există nicio alternativă la victoria ucrainenilor şi a cerut aliaţilor să accelereze sprijinul pentru Ucraina. 

„Nu avem altă alternativă decât să-l învingem pe Goliat care a venit să ne distrugă viaţa. Trebuie să ne grăbim. Avem nevoie de viteză. Viteză în încheierea acordurilor noastre, viteza livrărilor pentru a ne consolida lupta, viteza deciziilor pentru a limita potențialul rusesc. Nu există alternativă la viteză, pentru că de ea depinde viața”, a mai spus liderul de la Kiev. 

Prezent la eveniment, cancelarul german Olaf Scholz a reiterat că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să atragă Occidentul în război. Oficialul a declarat că sprijinul Germaniei pentru Kiev, atât financiar, umanitar, cât și militar, va dura atât timp cât va fi nevoie. 

„Vrem să ne asigurăm că războiul nu se va extinde între NATO şi Rusia. Vom continua să oferim Ucrainei ajutorul necesar, dar fără a escalada situaţia”, a spus la rândul său cancelarul german. 

La rândul său, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a cerut europenilor să reinvestească masiv în apărarea lor pentru a face față provocărilor cu care se confruntă continentul european. Liderul de la Elysee a declarat că Franţa este pregătită pentru un conflict de lungă durată în Ucraina. 

„Rusia a ales războiul. Rusia a ales să intensifice acest război. Rusia a decis să atace infrastructurile civile şi să comită crime de război. Pe termen scurt trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va câştiga acest război”, a transmis Emmanuel Macron. 

Guvernul rus a fost exclus de la Conferinţa de Securitate de la Munchen din cauza războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei. Anul trecut, a existat o invitaţie pe numele ministrului de externe Serghei Lavrov, care a decis să nu participe. La acel moment, gestul a fost interpretat drept un semnal că decizia de lansare a invaziei ruse asupra Ucrainei fusese deja luată.

Oficiali ai guvernului iranian sunt, de asemenea, excluşi în acest an. Potrivit presei internaţionale, Conferinţa de la Munchen a servit uneori drept barometru al relaţiilor dintre Rusia şi Occident, mai ales în 2007, când Putin a atacat Statele Unite într-un discurs considerat în prezent ca fiind prevestitorul unei poziţii mult mai dure faţă de democraţiile liberale. 

Războiul din Ucraina domină în acest an cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale. S-au reunit peste 45 de șefi de stat și de guvern, peste 80 de miniștri din toate colțurile lumii, unde Rusia nu a fost invitată. De asemenea, liderii celor mai importante organizații internaționale: ONU, NATO și UE. SUA este prezentă cu o delegaţie-record, inclusiv cu peste o treime din Senatul american. La eveniment participă preşedintele Maia Sandu şi ministrul de Interne, Ana Revenco.

Străinii care au probleme cu legea nu vor mai putea evita extrădarea

Cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din Republica Moldova și eschivarea de la răspundere penală. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de către 59 de deputați.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespund. Din această cauză, este imposibil să se asigure deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, transmite Știri.md.

Astfel, autorii propun majorarea de la 180 de zile la 12 luni a termenului maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării. 

Totodată, legea privind azilul în țara noastră va fi completată cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. 

„Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane”, se explică într-un comunicat.

De asemenea, se mai propune modificarea termenelor de examinare și a căilor de atac aplicabil hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului General pentru Migrație. 

„Respectiv, decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării. Hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil va putea fi atacată la Curtea de Apel, iar hotărârea Curții de Apel nu va putea fi supusă niciunei căi de atac, fiind irevocabilă. De menționat că vor fi modificate doar termenele care vizează cererile de azil examinate de Inspectoratul General pentru Migrație în procedură rapidă”, se mai arată în comunicat.

De menționat că proiectul de lege urmează a fi propus pentru examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

În context, amintim că, la începutul acestei săptămâni, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități au organizat audieri cu instituțiile statului, după ce, la data de 10 iulie, o persoană a fost asasinată în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Râșcani al capitalei. 

Grigore Belostecinic, fostul rector al ASEM, va candida la alegerile prezidențiale din toamnă

Partidul Social Democrat European (PSDE) – fostul PDM – și-a anunțat candidatul la alegerile prezidențiale. Este vorba despre fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, scrie ziar.md.

Economist de profesie, Belostecinic a fost rector al ASEM în perioada 2001 – 2022. În 2012, a fost ales vice-preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), responsabil de domeniul educației.

Grigore Belostecinic a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Acesta și-a depus mandatul pentru a-și continua activitatea în calitate de rector.

Astfel, Belostecinic devine al cincilea politician care și-a anunțat în mod oficial candidatura la alegerile prezidențiale din toamnă. În cursa prezidențială va mai concura președinta Maia Sandu, fostul ministru de Externe în Guvernul Filip  – Tudor Ulianovschi, politicianul Andrei Năstase, fostul premier Vlad Filat, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, fosta bașcană Irina Vlah și jurnalista Natalia Morari.

Anterior, atât fostul premier Ion Chicu, cât și ex-primarul de Bălți Renato Usatîi au declarat că intenționează să candideze la funcția de șef al statului. În timp ce cei doi politicieni nu au luat o decizie definitivă, edilul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din toamnă.

O bătrânică pierdută în Sankt Petersburg a reușit să-și găsească rudele din Moldova după 18 ani

O poveste care îți dă pielea de găină s-a întâmplat într-un azil din Sankt Petersburg, unde o femeie singuratică, oarbă, în vârstă de 84 de ani, care se numește cu un nume fals, a petrecut ultimele două luni. S-a dovedit că timp de 18 ani rudele din Moldova au căutat-o pe bătrâna dispărută, scrie portalul NevaToday.

Pensionara fusese internată într-un spital din Sankt Petersburg și nu avea documente cu ea. Căutările rudelor pacientei nu au dat rezultat – femeia în vârstă nu a putut oferi nici adresa, nici numele apropiaților. Ea s-a prezentat Elena Pavlovna.

După ce a primit tratament, femeia a ajuns în azilul din Pokrovskaya, unde sunt îngrijite persoanele cu dizabilități fără adăpost. Acolo, persoanele sunt, de asemenea, ajutate în căutarea rudelor, dacă există o astfel de cerere. Elena Pavlovna dorea cu adevărat să-și găsească familia, a plâns tot timpul și a cerut ajutor.

La început, Elena Pavlovna a pus personalul pe o cale greșită, spunând că fiicele ei lucrau în Sankt Petersburg, dar această informație nu a fost confirmată.

Ea și-a amintit ulterior numele satului de baștină. Cei de la azil l-au ontactat pe preotul din sat și l-a întrebat despre Elena Pavlovna.

Preotul a trimis un videoclip și o fotografie cu ea, iar 15 minute mai târziu a spus că bătrâna a fost recunoscută! Numele ei s-a dovedit Maria Tomovna. Vestea bună a fost că și apropiații locuiesc în același sat.

S-a dovedit că în Moldova, Maria Tomovna a fost dată dispărută acum 18 ani.

Rudele au trimis scanări ale documentelor femeii dispărute, iar voluntarii LizaAlert au ajutat la contactarea Ambasadei Republicii Moldova. Acum sunt pregătite actele, astfel încât bătrâna să poată veni acasă.

Premiile Bafta 2023. Filmul cu cele mai multe nominalizări la gala cinematografiei engleze
Articolul anterior
Călătorie cu ghinion: Ce i s-a întâmplat unui șofer care a pornit pe un drum de câmp, pentru a evita întâlnirea cu oamenii legii
Articolul următor