Xi Jinping, în vizită de stat în Rusia ”pentru pace”. Xi l-ar putea suna pe Zelenski după ce se întoarce în China

Preşedintele chinez Xi Jinping a sosit luni într-o vizită de trei zile la Moscova, prima după aproape patru ani, pe care a catalogat-o drept o ”vizită de prietenie, de cooperare şi de pace”, în toiul Războiului rus din Ucraina, relatează AFP. Preşedinţii chinez Xi Jinping şi rus Vladimir Putin laudă luni – în editoriale publicate în ziare din cele două ţări – soliditatea parteneriatului lor bilateral, cu câteva ore înaintea sosirii liderului de la Beijing la Moscova, la un summit cu liderul de la Kremlin – izolat pe plan internaţional din cauză că a invadat Ucraina, scrie news.ro.

Această vizită de stat de trei zile în Rusia, o ţară cu care China are legături diplomatice şi economice importante, este prima pe care liderul chinez i-o face vecinului său după aproape patru ani.

Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin şi-au lăudat, cu doar câteva ore mai înainte, soliditatea parteneriatului bilateral, un summit foarte important pentru preşedintele rus, izolat pe plan internaţional după ce a invadat Ucraina.

Această vizită de stat de trei zile în Rusia, o ţară cu care China întreţine legături diplomatice şi economice importante, este prima pe care liderul chinez i-o face vecinului său de aproape patru ani.

Ucraina insistă asupra unei ”retrageri” a forţelor ruseşti de pe teritoriul său, în planul de pace al preşedintelui chinez Xi Jinping – care nu menţionează această condiţie -, declară un oficial ucrainan de rang înalt.

”Formula succesului realizării «Planului de Pace» chinez. Prima şi principala clauză este predarea sau retragerea forţelor ruse de ocupaţie de pe teritorioul ucrainean”, subliniază într-un mesaj postat pe Twitter secretarul Consiliului ucrainean de Securitate Oleksii Danilov.

Într-un articol publicat în ziarul rus Rosiiskaia Gazeta, Xi Jinping îşi prezintă vizita ca pe o ”vizită de prietenie, de cooperare şi de pace”, în pofida Occidentului, care priveşte relaţia chinezo-rusă cu neîncredere.

”Abia aştept să lucrez cu preşedintele Putin pentru a adopta împreună o nouă viziune” a relaţiilor bilaterale, scrie Xi Jinmping.

După ce a facilitat recenta reconciliere diplomatică între Arabia Saudită şi Iran, China se poziţionează ca mediatoare în Războiul rus din Ucraina şi îndeamnă la negocieri de pace între Moscova şi Kiev.

Într-un articol publicat în ediţia de luni a unui ziar chinez, Vladimir Putin salută ”voinţa Chinei de a juca un rol constructiv în rezolvarea” conflictului şi apreciază că ”relaţiile ruso-chineze au atins punctul culminant al istoriei lor”.

Vizita lui Xi Jinping intervine la câteva zile după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, pe care-l acuză de crime de război privind ”deportarea ilegală” a unor copii ucraineni.

Un obişnuit al unor afirmaţii pline de vitoril, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliul rus al Securităţii Naţionale, ameninţă că Curtea de la Haga ar putea fi ţinta unui atac cu o rachetă rusească.

”Ne putem imagina foarte bine un atac de mare precizie cu o rachetă hipersonică rusească Oniks, de o navă rusească de la Marea Nordului asupra clădirii tribunalului de la Haga”, a scris el pe Twitter.

Medvedev îi îndeamnă pe judecătorii CPI ”să se uite cu atenţie la cer”.

Odinioară o figură mai degrabă liberală în regimul rus, Medvedev a devenit unul dintre cei mai aprigi susţinători ai ofensivei împotriva Ucrainei şi îşi multiplică declaraţiile pline de vitriol împotriva Kievului şi aliaţilor din Occident ai acestuia.

”DICTAREA ORDINII INTERNŢAIONALE”

Vizita preşedintelui chinez îi oferă o gură de aer lui Vladimir Putin, izolat diplomatic şi care, în semn de sfidare, s-a dus în weekend la Mariupol, un oraş ucrainan devastat de bombardamente.

Aceasta a fost prima vizită a preşedintelui rus în zona cucerită de la începutul ofensivei pe care a lansat-o de la Kremlin la sfârşitul lui februarie 2022.

Xi Jinping – care tocmai şi-a început al treilea mandat de preşedinte, un lucru fără precedent în China – îi sună cu regularitate pe  ”vechiul (său) prieten”.Vladimir Putin.

Unite printr-un parteneriat ”fără limite” – sărbătorit anul trecut cu trei săprămâni înainte de intervenţia militară în Ucraina -, Beijingul şi Moscova s-au apropiat în ultimii ani, pentru a face front comun împotriva Occidentului.

China nu a condamnat în mod oficial invazia rusă a Ucrainei şi critică atât Statele Unite din cauză că livrează armament Kievului, cât şi NATO din cauză că nu a ţinut cont de îngrijorări ruseşti în domeniul securităţii.

Cu toate acestea, Beijingul îndeamnă la dialog şi la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei.

”Nicio ţară nu ar trebui să dicteze ordinea internaţională”, scrie Xi Jinping în articolul publicat în ziarul rusesc.

”China a apărat întotdeauna o poziţie obiectivă şi imparţială, bazată pe fondul problemei, şi a încurajat în mod activ negocieri de pace”, scrie el.

O POZIŢIE PREA ”CĂLDUŢĂ”

Această poziţie este considerată prea ”călduţă” de către mai multe ţări occidentale, care acuză China de o susţinere tacită a agresiunii ruseşti.

Ele consideră că aplurile apăsate ale Beijingului la pace nu se pot traduce în acţiuni concrete imediat.

Statele Unite au anunţat că nu vor susţine un nou apel chinez la un armistiţiu, în cursul vizitei lui Xi Jinping în Rusia, subliniind că aceste lucru ar însemna o consolidare a acapărării ruse a teritoriilor cucerite în Ucraina.

Mulţi analişti se îndoiesc de capacitatea lui Xi Jinping de a facilita – în mod real – o apropiere între Moscova şi Kiev, având în vedere legăturile care le unesc şi relativa lipsă de influenţă a Chinei asupra Kremlinului.

Preşedinţii chinez şi rus urmează să participe la un prim tête-à-tête ”informal” luni, înaintea unei cine, iar apoi să discute marţi, a anunţat consilierul diplomatic al Kremlinului Iuri Uşakov, citat de agenţii ruseşti de presă.

Xi şi Putin urmează să semneze o ”Declaraţie Comună (…) privind aprofundarea relaţiilor parteneriatului exhausitiv şi relaţia strategică care intră într-o nouă eră”, dar şi un document privind cooperarea economică bilaterală la orizontul lui 2030, a anunţat Uşakov.

Cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) scrie că Xi Jinping, în numele neutralităţii afişate a Chinei, ar putea să discute şi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, după ce se întoarce din Rusia în China.

Genți cu 2-3 milioane de lei! Un martor dezvăluie cum erau împărțiți banii pentru protestele lui Șor

La ședința de judecată pe dosarul deputatei Marina Tauber și a finanțării ilegale a Partidului Șor, a fost audiat un curier care repartiza bani pentru organizarea protestelor antiguvernamentale. Bărbatul a fost reținut în 2022, dar apoi oamenii legii l-au eliberat de răspundere penală, scrie Europa Liberă.

Martorul acuzării a povestit în instanță că, în 2022, un cumătru de-al său, care este și „un bun prieten al domnului Ilan Șor”, l-a rugat să ajute la distribuirea banilor pentru transportarea și hrana protestatarilor. Cumătrul l-ar fi asigurat că sumele provin din businessul lui Ilan Șor și sunt legali, așa că a acceptat propunerea.Pe parcursul a circa două luni, el primea genți cu 2-3 milioane de lei și repartiza banii în raioanele din nordul Moldovei. Alți doi curieri se ocupau de zona de centru și de sudul țării. O geantă i-ar fi fost transmisă de persoane necunoscute în fața Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”, alta – lângă Manejul de atletică ușoară.Martorul a relatat că număra bancnotele manual și le sorta în propriul apartament, fiind ajutat de o persoană pe care toți o numeau „Mihailovici”. Bărbatul spune că transmitea banii în plicuri președinților organizațiilor teritoriale ale Partidului Șor.El nu a precizat sumele concrete care reveneau fiecărui președinte, dar a spus că acestea variau în funcție de numărul persoanelor care urmau să vină la protest.

Cât primea curierul pentru munca sa?

Martorul a mai povestit că, la un moment dat, i-a comunicat cumătrului că nu mai vrea să fie curier. „Sumele creșteau. L-am informat că asta pune în pericol viața mea. Nu am vrut să afle cineva că port așa sume de bani”, a declarat el.

Potrivit bărbatului, cumătrul l-a asigurat că, în curând, de repartizarea banilor se va ocupa altcineva. La sfârșitul lui octombrie 2022, curierul urma să primească ultima tranșă – în jur de 10 milioane de lei. Bărbatul susține că a primit aproximativ 5 milioane de lei, iar a doua zi a fost reținut de oamenii legii. Peste o zi, a fost eliberat.

Fiind întrebat dacă a fost remunerat pentru munca sa, martorul a spus că i-au fost acoperite doar cheltuielile de transport, care au variau între 3.000 și 7.000 de lei.

N-o cunoștea personal pe Tauber

Avocații Marinei Tauber au avut mai multe întrebări în legătură cu acest martor, în principal, în ce condiții acesta a fost eliberat de la răspunderea penală, faptele lui fiind recalificate în contravenție, și de ce nu a fost inclus din timp în lista martorilor acuzării.

Pe martor, avocatul Sergiu Moraru l-a întrebat dacă i s-a promis că va fi eliberat dacă va da depoziții. Martorul a răspuns că a decis să spună „adevărul”.

Avocatul a enumerat persoanele care figurau într-o ordonanță prezentată de procuror. Martorul a spus că pe majoritatea nu-i cunoaște. El a explicat că nu are probe care ar confirma că cei cărora le-a transmis banii făceau parte din Partidul Șor. De asemenea, bărbatul a spus că nu le-a transmis niciodată bani deputaților Partidului, că nu știe personal pe niciunul dintre ei, respectiv, nici pe Marina Tauber.

Fostă vicepreședintă a Partidului Șor, deputata este judecată, mai bine de jumătate de an, pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor și falsificarea raportului financiar din alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, din 2021, la care a candidat.

În același dosar, Partidul Șor a avut statut de învinuit, ca persoană juridică. În ianuarie 2024, partidul a fost lichidat și radiat din Registrul persoanelor juridice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care l-a scos în afara legii.

Procuratura mai investighează un dosar de finanțare ilegală a formațiunii. Potrivit oamenilor legii, acolo sunt circa 50 de învinuiți.

Rusia răspunde: Un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova, declarat persona non-grata de autoritățile ruse

Un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova a fost declarat persona non grata de autoritățile ruse, ca răspuns la decizia similară luată săptămâna trecută de autoritățile de la Chișinău. Potrivit RIA Novosti, ambasadorul nostru în Rusia, Lilian Darie, a fost convocat la MID, unde i-a fost înmânată o notă de protest și a fost înștiințat de măsura luată, scrie deschide.md.

Amintim că, săptămâna trecută, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov a fost convocat la MAE și a fost înștiințat că un angajat al Ambasadei a fost declarat persona non grata pe teritoriul R. Moldova și urmează să părăsească statul nostru.

Măsura a fost luată ca răspuns la decizia Rusiei de a deschide șase secții de votare în stânga Nistrului la alegerile prezidențiale din weekend-ul trecut. Acestea au activat în orașele Tighina, Tiraspol, Rîbnița și Grigoriopol.

Amenința trecătorii cu un cuțit. Un bărbat, reținut de polițiști, pe o stradă din Capitală

Un bărbat de 41 de ani a fost reținut de oamenii legii după ce amenința oamenii cu un cuțit pe strada Tighina din Capitală.

Reținut, după ce amenința cetățenii cu un cuțit

Cazul a avut loc pe strada Tighina din capitală. Polițiștii au fost anunțați precum că un bărbat amenință cu un cuțit trecătorii.

Imediat, polițiștii Secției asigurare ordine publică s-au deplasat la fața locului și au dezarmat suspectul. Bărbatul de 41 de ani a fost condus la Inspectoratul de Poliție Centru pentru documentare.

Inspectoratul General al Poliției solicită cetățenilor, în cazul în care observă acțiuni ilegale să solicite intervenția poliției la numărul de urgență 112.

Huawei a înlocuit peste 13.000 de piese din produsele sale afectate de sancţiunile comerciale ale SUA
Articolul anterior
Protestul de marți al transportatorilor! Cum vor circula rutele interurbane de autobuz și microbuz
Articolul următor