Președintele Xi Jinping, un apărător al restricțiilor dure, este pe cale să primească un al treilea mandat în fruntea țării la congresul de partid din octombrie. Epidemia nu are voie să îi strice momentul, explică analiștii citați de CNN.
Zeci de orașe din China au fost plasate într-un lockdown total sau parțial de la sfârșitul lunii august, decizii care au afectat peste 300 de milioane de persoane, pe măsură ce autoritățile locale se grăbesc să elimine cu orice preț infectările, înainte de congresul ce îi va oferi președintelui Xi Jinping cel de-al treilea mandat în fruntea țării. Din 20 august, cel puțin 74 de orașe cu o populație totală de 313 milioane de locuitori au impus lockdnown-uri care acoperă localități întregi, districte sau mai multe cartiere, potrivit calculelor CNN. Printre acestea se numără 15 capitale provinciale și Tianjin, o municipalitate de nivel provincial. Multe dintre aceste restricții sunt încă în vigoare. Potrivit revistei financiare chineze Caixin, 33 de orașe se află în prezent sub lockdown-uri parțiale sau totale. Experții spun că este posibil ca și alte orașe să fie adăugate în următoarele săptămâni.
Restricțiile care bulversează viețile și activitatea companiilor sunt într-un contrast puternic cu viața normală reluată în cea mai mare parte a lumii. Cele mai multe țări au decis practic că amenințarea COVID a scăzut și că societățile pot de acum să trăiască cu virusul. Dar China insistă că strategia „zero-COVID” salvează vieți.
Pentru a susține această strategie, oficialii din domeniul sănătății au citat rata relativ scăzută de vaccinare a vârstnicilor și asistența medicală rurală inadecvată. Dar experții chinezi în sănătate publică spun că și factorii politici au jucat un rol important.
Un congres foarte așteptat
Există o explicație. Xi, un apărător ferm al strategiei „zero-COVID”, este pe cale să primească un al treilea mandat de cinci ani în fruntea țării, la cel de-al 20-lea Congres al Partidului, programat să înceapă pe 16 octombrie.
Evenimentul, extrem de coregrafiat, se dorește a fi un moment de sărbătoare și de revendicare a realizărilor partidului – și ale lui Xi personal. Iar o epidemie severă ar putea să submineze această imagine triumfătoare, spun experții. „Partidul vrea să se asigure că nimic neplăcut, cum ar fi o epidemie majoră, nu va amenința stabilitatea socială, nu va umbri procesul de tranziție la conducere”, a explicat Yanzhong Huang, cercetător pentru sănătate globală la think-tank-ul Council on Foreign Relations. Beijingul a folosit strategia „zero-COVID” de la bun început, pentru a arăta că modelul său politic este superior democrațiilor occidentale, iar Xi a susținut personal această politică. Nu fără critici.
La începutul acestui an, un lung lockdown strict în Shanghai a paralizat economia și generat o reacție publică de dezaprobare, ceea ce i-a determinat pe unii să pună la îndoială abordarea.
Drept răspuns, Xi a emis un avertisment puternic împotriva criticilor, promițând să „lupte cu hotărâre împotriva oricăror cuvinte și acte care denaturează, pun la îndoială sau neagă” politica. Oficialii din întreaga țară au luat notă. Principala lecție pe care au învățat-o din exemplul Shanghai-ului, a declarat Huang, este aceea că trebuie să acționeze mai decisiv și mai rapid atunci când se confruntă cu cel mai mic focar de infecție. Pentru oficialii locali, susținerea politicii „zero-COVID” este o modalitate de a urma linia partidului, de a-și demonstra loialitatea față de Xi și de a preveni orice focar de amploare care le-ar putea pune în pericol cariera, cu câteva săptămâni înainte de congresul partidului.
„În următoarea lună și jumătate, vom vedea mai multe orașe sub izolare”, a declarat Huang.
Cazuri dramatice apar pe rețelele sociale
Lockdown-urile radicale – uneori impuse după apariția câtorva cazuri de infectare – au afectat mai multe metropole în care locuiesc peste 10 milioane de oameni, precum și centre industriale importante.
În sud-vestul Chinei, megaorașul Chengdu și-a izolat joi cei 21 de milioane de locuitori. Duminică, autoritățile au extins izolarea pentru cea mai mare parte a orașului și au ordonat mai multe teste în masă de luni până miercuri. Sistemul digital al orașului folosit pentru înregistrarea testelor COVID s-a blocat în mod repetat din cauza creșterii bruște a numărului de accesări, ceea ce a dus la formarea de cozi lungi la locurile de testare.
Fotografiile care circulă pe rețelele sociale au arătat lucrători din domeniul sănătății ridicând brațele și ținând telefoanele mobile în aer – într-o încercare zadarnică de a prinde un semnal mai bun. Neusoft Corporation, compania chineză care furnizează softul, a dat vina pe „defecțiunile de rețea”. Duminică, o mamă din Chengdu a declarat într-un mesaj video emoționant că și-a pierdut fiul grav bolnav după ce acesta a fost plasat în carantină forțată timp de o săptămână și a ratat o fereastră de timp crucială pentru tratarea bolii sale de inimă. CNN nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile ei, iar guvernul nu a răspuns încă, dar clipul a devenit viral pe rețelele sociale, stârnind furie și simpatie pe scară largă.
Politica „zero-COVID” a fost aplicată la fel de strict în orașe sau regiuni mai mici care au primit mult mai puțină atenție din partea mass-media sau a publicului. Daqing, un oraș de 2,7 milioane de locuitori din provincia Heilongjiang, din nord-estul țării, a impus de asemenea un lockdown care vizează principalele districte, după ce a raportat sute de cazuri săptămâna trecută. Restricțiile nu au atras prea multă atenție până vineri, când Su Guangyu, un localnic în vârstă de 27 de ani, a scris pe internet că soția sa gravidă a pierdut sarcina, după ce i s-a refuzat asistența medicală. În urma protestelor publice exprimate pe internet, autoritățile din Daqing au anunțat sâmbătă, într-o declarație, că vor „investiga amănunțit” acest caz.
O posibilă schimbare de politică, doar după congres
În regiunea vestică Xinjiang, unii locuitori din comitatul Yining au apelat la rețelele sociale pentru a cere ridicarea lockdown-ului care durează de o lună și care a produs o adevărată criză alimentară pentru mulți locuitori. Iar în metropola Wuhan, epicentrul inițial al pandemiei care a impus primul lockdown din lume, rezidenții din comunitatea rezidențială Panlongcheng au organizat un protest în weekend, cerând autorităților să ridice restricțiile impuse de o săptămână. Deși inițial a susținut politica „zero-COVID”, o parte tot mai mare a publicului chinez a devenit din ce în ce mai frustrată de restricțiile nesfârșite. Dar Huang a declarat că, cel puțin până acum, nemulțumirea socială rămâne gestionabilă pentru stat.
„(Nemulțumirea) nu a atins încă un punct de inflexiune. Majoritatea oamenilor sunt încă influențați de discursul guvernului”, a spus el, citând temerile înrădăcinate față de virus și impactul său pe termen lung asupra sănătății. Huang a declarat că cel de-al 20-lea Congres al partidului ar putea deschide o „fereastră pentru o potențială schimbare” în ceea ce privește politica „zero-COVID”, dar orice schimbare va avea loc probabil printr-o abordare progresivă. „Așteptările pentru o schimbare majoră de politică după congres ar putea fi o iluzie”, a spus el.
