Zelenski condamnă lipsa unui răspuns din partea SUA la „refuzul” lui Putin cu privire la un armistiţiu

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat duminică absenţa unui „răspuns” din partea Statelor Unite la „refuzul” preşedintelui rus Vladimir Putin de a accepta o încetare completă şi necondiţionată a ostilităţilor în Ucraina, după noi atacuri soldate cu victime, în special la Kiev, relatează AFP, citat de hotnews.ro.

În martie, Statele Unite au propus o încetare a focului de 30 de zile, pe care Kievul a acceptat-o.

Dar preşedintele american Donald Trump, care s-a apropiat de Vladimir Putin, nu a reuşit să obţină de la Moscova decât un acord pentru un armistiţiu în Marea Neagră şi un moratoriu foarte vag asupra loviturilor contra infrastructurilor energetice, pe care ambele părţi se acuză reciproc de încălcare, amintește News.ro.

„Ucraina a acceptat propunerea americană pentru o încetare totală şi necondiţionată a focului. Putin refuză”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic către naţiune.

„Aşteptăm un răspuns din partea Statelor Unite – până acum, nu a existat niciun răspuns”, a criticat el, spunând că aşteaptă o acţiune din partea europenilor şi a „tuturor celor din lume care doresc pacea”.

Volodimir Zelenski, ale cărui relaţii cu Donald Trump au fost tumultoase în ultimele luni, face apel la Washington să pună presiune pe Rusia.

În special, el i-a îndemnat în mod repetat pe aliaţii săi să intensifice sancţiunile economice împotriva Moscovei.

Mai devreme duminică, el a scris pe reţelele de socializare că „presiunea asupra Rusiei este încă insuficientă, iar loviturile zilnice ale Rusiei asupra Ucrainei dovedesc acest lucru”.

Atacurile nocturne şi din cursul dimineții s-au soldat duminică cu cel puţin doi morţi, dintre care unul la Kiev, şi opt răniţi în diferite regiuni, potrivit autorităţilor locale.

La Kiev, unde atacurile mortale sunt mai puţin frecvente, s-au auzit explozii în timpul nopţii şi un fum negru gros s-a ridicat deasupra oraş duminică dimineaţa devreme, au observat jurnaliştii AFP.

Atacul din Kiev a distrus parţial o clădire care adăpostea birourile unor televiziuni publice care difuzau programe în limbi străine.

Alte atacuri s-au soldat cu un mort în regiunea Herson (sud) şi cu patru răniţi în Harkov (nord-est) şi Hmelniţki (vest), potrivit autorităţilor locale.

Rachete lansate din Marea Neagră

Ministerul rus al Apărării a declarat că, în cursul nopţii, au fost vizate infrastructuri legate de armată, inclusiv o companie producătoare de drone.

Unele dintre rachete au fost lansate din Marea Neagră, potrivit lui Volodimir Zelenski. El a făcut apel la un armistiţiu maritim care să garanteze „securitatea” Ucrainei.

Actualul acord privind Marea Neagră, aşa cum a fost prezentat de Casa Albă în martie, vizează „asigurarea siguranţei navigaţiei, eliminarea utilizării forţei şi prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră”.

Însă condiţiile sale sunt destul de vagi, la fel ca şi data la care va intra în vigoare, întrucât Moscova a solicitat relaxarea anumitor sancţiuni occidentale.

Atacurile din weekend vin după cele care au ucis 20 de persoane, inclusiv nouă copii, vineri, în Krivoi Rog (centru), potrivit unui nou bilanţ publicat duminică de autorităţile locale.

Biroul Înaltului Comisar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a numit acest atac ”cea mai sângeroasă lovitură împotriva copiilor” în trei ani de invazie. 

Volodimir Zelenski a afirmat, duminică, că numărul atacurilor aeriene ruse împotriva ţării sale este „în creştere”, făcând apel la aliaţii săi să „consolideze” apărarea antiaeriană a Ucrainei, care îi permite să doboare rachete şi drone.

Un „fenomen atmosferic rar” ar fi cauzat pana de curent

Operatorul de rețea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecțiune în rețeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecțiunea s-a produs din cauza unor variații extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilații anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilații au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variație atmosferică indusă”, care a dus la disfuncționalități în sincronizarea sistemelor de energie între Spania și alte țări din rețeaua europeană interconectată.

În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga rețea electrică europeană, afectând atât Spania, cât și Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă și, din cauza necesității de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internațional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca rețeaua să fie complet normalizată.

Centralele nucleare nu mai produc energie electrică, în Spania  

În urma penei de curent generalizate, centralele nucleare ale țării (cinci din cele șapte reactoare în funcțiune) au încetat să mai producă energie electrică. 

Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se află în prezent în drum spre Centrul de control al Red Electrica „pentru a clarifica circumstanțele care afectează furnizarea de energie electrică”.

„Cauzele sunt analizate și se folosesc toate resursele pentru a le rezolva”, spune Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Orașele Valencia și Barcelona au rămas fără curent electric, întreaga rețea feroviară spaniolă a fost oprită, serviciile de internet nu au mai funcționat, iar pe străzi a fost haos, traficul acumulându-se în Madrid și Lisabona, potrivit dailymail.

Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din orașe pentru a-și face provizii de apă și hrană. 

Videoclipuri online arată cum rețelele feroviare din orașele spaniole au intrat în haos, oamenii fiind evacuați prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau stațiile de metrou și opreau trenurile.

O parte din Franța a rămas, de asemenea, fără curent electric în urma întreruperilor din Spania și Portugalia, a confirmat operatorul de rețea al țării. Conform celor mai recente informații, au fost raportate alte întreruperi până în Belgia. 

Momentul în care o familie a fost strivită de o alunecare de teren la o spălătorie în Turcia: tatăl și cele două fiice au murit

Un bărbat și cele două fiice minore ale sale au fost uciși, iar mama lor a fost rănită de o alunecare de teren în timp ce se aflau la o spălătorie auto din Samsun, nordul Turciei, duminică seara, 27 aprilie.

Incidentul a avut loc într-o spălătorie din Canik, pe autostrada Samsun-Ordu. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pământul și bolovanii s-au prăbușit peste spălătoria și benzinăria de lângă, prinzând familia sub dărâmături, potrivit Turkish Minute.

La fața locului au sosit mai multe echipaje, inclusiv cele de căutare și salvare ale Autorității turce pentru gestionarea dezastrelor și situațiilor de urgență (AFAD), pompieri, poliție și personal medical.

Salvatorii au reușit să o scoată în viață din dărâmături pe mama copiilor, în vârstă de 29 de ani. Aceasta a fost transportată la spital cu fracturi multiple. Între timp a fost operată, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit.

Din nefericire pentru ea, soțul ei, în vârstă de 35 de ani și cele două fete, în vârstă de 5 și 7 ani, nu au supraviețuit în urma incidentului.

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.

Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.

Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.

Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.

O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.

Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.

Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.

De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.


Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.

A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.

A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.

După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.

Sărăbătoare mare la creștinii ortoxodcși! Aceștia marchează Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie
Articolul anterior
Euro se pregătește de o schimbare majoră!
Articolul următor