10 falsuri și mituri despre Covid-19, combătute de Ministerul Sănătății

Miturile precum ,,Covid-19 nu există”, ,,autoritățile falsifică datele statistice” sau ,,noul coronavirus îşi pierde din putere”, devin cu atât mai toxice cu cât ajung să fie crezute de mai mulți oameni. Cei care neagă gravitatea bolii și susțin teoriile conspiraționale au devenit din ce în ce mai vocali și au reușit să convingă o parte a populației că situaţia nu este atât de alarmantă și că recomandările medicilor sunt excesive. Astfel Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își propune să combată 10 mituri despre Covid-19.

separator

Mitul  1: COVID-19 nu există.

Dezmințire: Din păcate, pandemia de COVID-19 este o realitate care a afectat peste 18 milioane de oameni din lume și a curmat viața la aproape 700 de mii. Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala COVID-19. Noul virus are o perioadă de incubaţie de până la două săptămâni, iar contagierea este posibilă în timpul acestei perioade, ceea ce înseamnă că infectarea poate să aibă loc chiar şi înainte de apariţia simptomelor.

Mitul 2: Nu se moare de COVID-19.

Dezmințire: Studiile arată că infecția cu noul coronavirus nu afectează doar plămânii, dar mai multe organe. Se produc micro-tromboze, ce duc inclusiv la necroze și la incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor și chiar al sistemului nervos. În foarte multe cazuri, efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este una de durată.

Mitul 3: Autoritățile falsifică datele statistice, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecția cu COVID-19 drept cauză a morții.

Dezmințire: Zilnic, autoritățile prezintă numărul de cazuri noi diagnosticate de laborator și numărul de decese, care la fel sunt confirmate prin teste de laborator. Nicio persoană căreia i se fac teste repetate pentru a verifica eficacitatea tratamentului nu este raportată ca fiind pozitivă, mai mult decât o singură dată, atunci când i s-a stabilit diagnosticul.

În Republica Moldova nu este niciun caz documentat care ar confirma că familiile sunt mituite pentru falsificarea certificatelor de deces a rudelor care au murit din altă cauză. În primul rând, un deces de COVID–19 trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator pozitiv și de fapt, nu se cere acordul familiei pentru stabilirea cauzei de deces a rudelor – acest aspect este stabilit doar de specialiști.

Mitul 4: Noul coronavirus îşi pierde din putere.

Dezmințire: Dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unei vremi calde și unor temperaturi ridicate. Specialiștii spun că se transmite mai ușor decât la început, după numărul de cazuri înregistrate la nivel global. Iar în ceea ce privește patogenitatea lui, aceasta este condiționată de foarte multe ori și de organismul pe care îl infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulență mai mică acum, decât în perioada anterioară.

Mitul 5: COVID-19 afectează preponderent bătrânii. Tinerii nu se îmbolnăvesc și nu pot face forme grave ale bolii și doar bolnavii cronici mor.

Dezmințire: Noul coronavirus a suferit mai multe mutații, ajungând să reprezinte o amenințare serioasă și pentru persoanele sub 40 de ani, deși la început, prima categorie de risc era formată din vârstnici și pacienți cu diverse boli cronice. Vârsta înaintată sau comorbiditățile, precum: boli cardiovasculare, renale cronice, diabet, condiționează adesea o formă mai gravă a bolii, dar există posibilitatea ca și tinerii să facă forme grave. Trebuie să ne protejăm părinții și bunicii în aceeași măsură în care ne protejăm și pe noi.

Mitul 6: Consumul de băuturi alcoolice poate reduce riscul de infectare cu noul tip de coronavirus.

Dezmințire: Consumul de alcool nu sporește capacitățile organismului de a rezista infecției cu COVID-19 și nu tratează boala. Ba dimpotrivă, consumul nociv de alcool dăunează sănătății și prezintă un factor important de risc pentru agravarea bolilor cronice preexistente și în caz de infectare cu COVID-19, maladia decurge mai grav. Soluțiile ce conțin alcool sunt recomandate doar pentru uz extern, pentru dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor contaminate.

Mitul 7: Purtarea îndelungată a măștilor poate provoca intoxicație cu bioxid de carbon și lipsă de oxigen.

Dezmințire: Utilizarea îndelungată a măștilor de protecție poate fi incomodă și ineficientă, deoarece se reduce nivelul de protecție, dacă este umezită sau atinsă frecvent cu mâinile murdare. Cu toate acestea, nu duce la intoxicație cu CO2 și nici deficit de oxigen. Important este că în timp ce purtați o mască de protecție, asigurați-vă să acopere gura și nasul și că este corect ajustată pe față, pentru a vă permite sa fiți protejați și să respirați fără dificultate. Nu reutilizați o mască de unică folosință și schimbați-o întotdeauna imediat ce s-a umezit.

Mitul 8: Tehnologia 5G facilitează transmiterea virusului ce cauzează infecția COVID-19.

Dezmințire: Asemenea declarații aberante și fără temei sporesc riscul de a perturba opinia publică și a crește scepticismul oamenilor față de acțiunile autorităților, de a reduce riscul de transmitere a infecției COVID–19. Lansarea rețelelor 5G este subiect de teorii conspiraționiste de ani buni deja, cu afirmații complet nefondate, precum că ar provoca afecțiuni mintale sau cancer. Adevărul este că tehnologiile 5G NU facilitează răspândirea infecției COVID-19. Coronavirusul este răspândit prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Oamenii pot fi, de asemenea, infectați atingând o suprafață contaminată și apoi ochii, gura sau nasul.

Mitul 9: Expunerea la soare sau la temperaturi mai mari de 25 C împiedică răspândirea infecției COVID-19.

Dezmințire: Te poți infecta cu noul coronavirus indiferent de cât de cald este afară sau dacă te expui la soare sau nu. În țările cu temperaturi ridicate se atestă cazuri de COVID-19, inclusiv în Republica Moldova, pe vreme caniculară se depistează destul de multe cazuri de infecție. Da, coronavirusul este sensibil la razele ultraviolet, dar infecția va continua să se răspândească dacă nu sunt respectate măsurile de protecție. Pentru a vă proteja, asigurați-vă că respectați toate măsurile de igienă, păstrați distanța fizică, purtați masca de protecție în locurile aglomerate și evitați să vă atingeți ochii, gura și nasul cu mâinile murdare.

Mitul 10: Antibioticele sunt eficiente pentru tratarea coronavirusului.

Dezmințire: Nu, antibioticile nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva infecțiilor bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcționează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament pentru COVID-19.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Caniculă greu de suportat! Țările din vestul Europei se confruntă cu temperaturi ridicate
Articolul anterior
Sofia Rotaru a împlinit 73 de ani! Artista a publicat mai multe fotografii în care apare alături de sora sa, copii și nepoți
Articolul următor