40 de ani de la primul transplant renal din țara noastră

26/09/2022

La 25 septembrie 1982 în incinta Spitalului Clinic Republican a fost efectuat primul transplant renal din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al SCR „Timofei Moșneaga”, Serviciul de Dializă şi Transplant Renal şi-a început activitatea în anul 1977, odată cu inaugurarea edificiului nou al SCR.

Printre primii medici încadraţi în secţia nefrologie chirurgicală (prima denumire a secţiei) au fost Adrian Tănase (şef secţie din 1977), Victor Sagatovici, Maria Vizitiu, Nadejda Arsenii, Larisa Evdochimov, Nelly Cotulevici.

La iniţiativa medicului-şef al Spitalului Clinic Republican, Timofei Moşneaga și a șefului Catedrei de urologie și nefrologie chirurgicală Mihail Bârsan, au fost formate și delegate la Moscova, Federația Rusă, echipe complexe de specialişti pentru stagii în domeniul dializei şi transplantului renal (medici-urologi, nefrologi, anesteziologi, laboranţi, asistente medicale, ingineri). Primele stagii necesare pentru efectuarea trasnplantului renal au fost efectuate la Institutul de Cercetări Științifice în Transplantologie și Organe Artificiale din or. Moscova (director – academicianul Valerii I. Șumakov). Pregătirea specialiștilor din Moldova a fost divizată în următoarele compartimente:

Studierea și elaborarea actelor legislative și normative pentru demararea intervențiilor chirurgicale legate de prelevarea și transplantarea rinichilor în Republica Moldova;
Studierea metodelor de laborator, inclusiv imunologice, necesare pentru efectuarea operației transplant renal; aceste metode au fost studiate în diverse clinici din or. Moscova (Federația Rusă), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius (Lituania), Minsk (Belarus) de către medicii-laboranți Grigore S. Vaserman, Eugenia I. Taube și Liliana Kalinina.
Studierea tehnicilor chirurgicale de prelevare și transplantare renală;
Tratamentul imunosupresor postoperator;
Diagnosticul și tratamentul complicațiilor în perioada postoperatorie.

La 17 septembrie 1982, ca o etapă în pregătirea către intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal, a fost efectuată prima analiză imunologică „cross-match” între donator şi recipient de către medicul laborant Liana Kalinin.

În data de 25 septembrie 1982 a fost efectuat primul transplant renal în Republica Moldova cu rinichi de cadavru în „moarte biologică”. La operaţie au participat chirurgii Pavel I. Filipţev (Moscova), conf. Mihail Bîrsan, Adrian Tănase şi Victor Sagatovici.

A fost inaugurat Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic Republican. În dată de 27 septembrie 1982, a fost efectuată prima prelevare de rinichi de la un cadavru în „moarte biologică” în Republica Moldova, de către medicii Ian G. Moisiuk (Moscova) şi Victor Sagatovici (Chișinău).

Activitatea Centrului de Dializă şi Transplant Renal al SCR a cunoscut o serie de realizări şi implementări de performanţă, marea majoritate din ele fiind aplicate în premieră pe ţară. Astfel, sunt efectuate pentru prima dată aşa metode ca hemosorbţia (hemocarboperfuzia) (1981), plazmafereza şi limfosorbţia (1983), iradierea sângelui cu raze ultraviolete (1983), tipizarea donatorilor şi recipienţilor în conformitate cu sistemul HLA (1982-1983), dializa peritoneală semiautomată (1986), hemofiltrarea şi hemodiafiltrarea (1998-99), biopsia aspirativă şi prin puncţie a rinichilor transplantaţi (1992, 1994).

Pe parcursul activităţii, în Secția de Dializă şi Transplant Renal a Spitalului Clinic Republican (1981-2021) au fost trataţi prin dializă peste 2000 pacienţi primari cu insuficienţă renală cronică şi peste 1000 cu insuficienţă renală acută; sau efectuat 355 operaţii de transplant renal. În anul 2007 este implementată dializa peritoneală ambulatorie (CAPD).

În cadrul Centrului, în diverse perioade, au activat mai mulți specialiști, care și astăzi muncesc cu succes atât în țară, cât și în diverse centre din străinătate, aşa ca Victor Sagatovici, doctor în medicină (Ukraina), Arcadie Sapojnicov, doctor în medicină (Federeația Rusă), Veniamin Hardac, doctor în medicină (Israel), Nelly Cotulevici, doctor în medicină (Ukraina), Ruslan Ţurcanu, doctor în medicină (SUA), Svetlana Ghiţu (Franța), Gheorghe Boţan (România), Ghenadie Chiriac (România), Igor Codreanu, doctor în medicină, Victor Reaboi, Dumitru Mastak, Eduard Eşanu, Grigore Romanciuc, Dorian Visterniceanu, ş.a.

După aprobarea Legii R. Moldova “Privind transplantul de organe şi ţesuturi umane” (1999), în anul 2000 au fost implementate primele prelevări de rinichi de la cadavru în baza “morţii cerebrale”, iar în luna decembrie 2001 a fost efectuată prelevarea rinichiului donator de la mamă cu transplantare ulterioară la fecior.

Pregătirea specialiştilor către aceste operaţii au fost efectuate în diferite clinici specializate din SUA, Israel, Belgia, Spania. Personalul medical al Centrului Transplant Renal, de comun acord cu specialişti experţi de peste hotarele ţării, au luat parte activă la crearea noului proiect al Legii „Privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane”, care a fost adoptat de Parlamentul R. Moldova în anul 2008.

Ca urmare, în anul 2011 a fost creată Agenţia de Transplant, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Sănătăţii din R. Moldova şi, care are menirea de a dirija toate activităţile în conformitate cu actele legislative şi normative în domeniul Transplantului de organe, celule şi ţesuturi de origine umană. Începând cu anul 2012, ca urmare a reformei sistemului de transplant din R. Moldova, a fost reluată activitatea secţiei Transplant Renal, graţie suportului acordat din partea mai multor instituţii specializate din Europa şi a unor specialişti din domeniul vizat (Belgia, Franţa, Spania, România).

În prezent, după reorganizarea serviciului de dializă din cadrul SCR şi deschiderea unei secţii noi pentru pacienţii ambulatori – Centrul privat BB Dializa, secţia de Hemodializă şi Transplant Renal în componenţa Clinicii de Urologie, Dializă şi Transplant Renal activează în conformitate cu un nou regulament şi statut. De rând cu personalul medical, care au stat la baza creării serviciului – d.h.ş.m., profesorul universitar Adrian Tănase, asistenta-şefă Galina Tulatos, asistentele Galina Malaia, Liudmila Guţu, în secţie activează următoarele generaţii de medici specialişti – Sergiu Gaibu, şef secţie din anul 2016, Andrei Vasiliev, doctor în medicină, Sergiu Iacob, Mariana Martînov.

După o perioadă destul de grea, legată de pandemia Covid-19, temporar intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal au fost sistate. În prezent toți factorii decisivi din cadrul SCR „Timofei Moșneaga”, de comun acord cu secțiile de hemodializă din țară și Agenția de Transplant depun toate eforturile pentru reînoirea listei de așteptare și reluarea operațiilor de transplant renal.

Cele mai periculoase obiceiuri pe care le au oamenii în ziua de astăzi. Pe termen lung pot aduce mari probleme

Într-o lume agitată, unde viteza și eficiența sunt adesea priorități, mulți dintre noi dezvoltăm obiceiuri care, deși pot părea inofensive sau chiar utile pe moment, pe termen lung se pot dovedi extrem de periculoase pentru sănătatea fizică și mentală.

Iată câteva dintre cele mai răspândite și periculoase obiceiuri pe care multe persoane le adoptă:

1. Lipsa somnului adecvat
În goana după succes profesional sau din dorința de a ne bucura de cât mai mult timp liber, somnul este adesea sacrificat. Privarea de somn poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale și fizice, crescând riscul de boli cardiovasculare, obezitate și depresie.

2. Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice
Petrecerea timpului excesiv în fața ecranelor, fie că vorbim despre telefoane, tablete sau computere, poate duce la probleme de vedere, dureri de cap și gât, și poate scădea semnificativ calitatea interacțiunilor umane directe. De asemenea, expunerea prelungită la lumină albastră poate perturba ritmul circadian și poate afecta calitatea somnului.

3. Consumul regulat de junk food
Mâncarea nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare, este un obicei foarte răspândit, în special în rândul celor cu programe încărcate. Pe termen lung, acest tip de alimentație poate duce la obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.

4. Neglijarea exercițiilor fizice
Stilul de viață sedentar este o problemă majoră în societățile moderne. Lipsa activității fizice regulată poate contribui la apariția unor boli cronice precum bolile de inimă, diabetul și anumite forme de cancer.

5. Fumatul
Deși numărul fumătorilor a scăzut în multe părți ale lumii, fumatul rămâne un obicei extrem de periculos. Acesta este asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii, cancer, boli cardiovasculare și afectează negativ atât fumătorii, cât și pe cei din jurul lor prin fumatul pasiv.

6. Ignorarea stresului și a sănătății mentale
În societatea actuală, stresul este adesea tratat ca un efect secundar normal al vieții cotidiene. Totuși, gestionarea inadecvată a stresului și neglijarea sănătății mentale pot duce la probleme serioase, inclusiv la epuizare, depresie și anxietate.

Aceste obiceiuri periculoase pot avea efecte negative de lungă durată asupra sănătății și bunăstării individuale, dar schimbările pozitive sunt întotdeauna posibile. Prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include odihnă adecvată, alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și gestionarea stresului, fiecare persoană poate îmbunătăți semnificativ calitatea propriei vieți. A fi conștient de aceste obiceiuri și a le modifica poate fi primul pas spre o viață mai sănătoasă și mai fericită.

sursa

Un medicament banal ar putea revoluţiona terapia împotriva cancerului

Anual, în Europa, sunt diagnosticate 2,7 milioane de cazuri de cancer, iar specialiştii atrag atenţia că boli oncologice sunt tot mai des întâlnite la persoanele tinere, cu vârste sub 50-60 de ani, scrie doctorulzilei.ro.

Celule canceroase

cresc și se răspândesc ascunzându-se de sistemul imunitar al organismului dar noile terapii oncologice, precum imunoterapia, reuşesc să găsească și să atace celulele canceroase ascunse, ajutând pacienții cu cancer să trăiască mai mult timp.

Cu toate acestea, în unele tipuri de cancer, celulele tumorale folosesc moduri diferite de a scăpa de atacul sistemului imunitar şi de aceea oamenii de ştiinţă vor să dezvolte noi imunoterapii.

Antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să distrugă celulele canceroase

Într-un studiu publicat în revista Journal for ImmunoTherapy of Cancer, cercetătorii japonezi de la Universitatea din Osaka au descoperit că antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să găsească celulele canceroase într-un mod diferit de cel al imunoterapiilor actuale.

Aceste antibiotice stimulează celulele imunitare, cunoscute sub numele de limfocite T, să atace și să distrugă celulele canceroase. „Am investigat antibioticul tetraciclină, minociclină, în sângele și țesutul tumoral al pacienților cu cancer pulmonar”, spune autorul principal Mari Tone, potrivit surtsei citate.

„Am descoperit că minociclina a sporit activitatea antitumorală a limfocitelor T prin vizarea galactin-1, o proteină imunosupresoare produsă de celulele canceroase”, adaugă ea. Echipa a descoperit că galactin-1 ajută celulele canceroase să se ascundă de sistemul imunitar, împiedicând limfocitele T citotoxice să ajungă la tumoră.

După tratamentul cu tetraciclină, galactin-1 nu a mai fost capabilă să împiedice limfocitele T să atace tumora. Blocarea galactin-1 ar putea fi cheia pentru noi tratamente împotriva cancerului.

„Aceste antibiotice au un mecanism de acțiune diferit de cel al inhibitorilor punctelor de control imunitar și de alte imunoterapii utilizate pentru tratarea cancerului”, spune autorul corespondent Kota Iwahori.

„Sperăm că această cercetare va duce la dezvoltarea de noi medicamente care să vizeze diferite căi imune și care pot fi benefice pentru persoanele cu cancer, în special pentru cele care nu beneficiază de imunoterapiile actuale”, scriu autorii.

Antibioticele tetracicline sunt folosite de mulți ani pentru a trata pacienții cu boli infecțioase în întreaga lume. Acum, aceste medicamente ar putea indica o nouă cale pentru dezvoltarea noilor imunoterapii în cazul pacienților cu cancer care au în prezent puține opțiuni de tratament.

Cel mai frecvent tip de cancer

Noile estimări făcute de experţii Organizației Mondiale a Sănătății relevă că numărul cazurilor de cancer la nivel global va ajunge la 35 de milioane în 2050. Este vorba despre o creștere de 77% față de cele 20 de milioane de cazuri diagnosticate anul trecut.

Datele au fost publicate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS și acoperă 185 de țări și 36 de forme ale bolii.

Potrivit cercetătorilor, cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă formă de cancer din întreaga lume în 2022, fiind responsabil pentru 2,5 milioane de cazuri, 12,4% din total, urmat de cancerul de sân la femei, cancerul colorectal, cancerul de prostată și cancerul de stomac, transmite CNN.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață SĂNĂTOS, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să alegi corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Sănătatea mintală, pusă în pericol! De la depresie și anxietate la „ceață pe creier”: semnal de alarmă al medicilor

Un neurolog a dezvăluit cât de mult sau de puțin putem sta pe rețelele sociale în fiecare zi, avertizând că simplul gest de dat mai departe „paginile”, pentru a vedea altceva, ne poate provoca mari probleme, scrie realitatea.net.

Rachelle Summers este un expert medical, care-și face cunoscute cunoștințele pe TikTok, pentru a-i informa pe oameni cu privire la anumite practici ale lor ce pot avea repercusiuni asupra sănătății lor. Recent le-a spus celor peste 500.000 de urmăritori ai ei că perioada de timp optimă pentru a sta pe internet zilnic – dacă vrei să-ți menții creierul funcționând perfect, nu trebuie să stai mai mult de… 30 de minute pe zi pe rețelele sociale!

Ea susține că folosirea în exces a platformelor Facebook, Instagram, TikTok și X (fostul Twitter) pot fi de vină pentru apariția depresiei și a anxietății în viața noastră. „Un studiu ne recomandă limitarea folosirii rețelelor sociale la numai 30 de minute pe zi și, dacă ne restricționăm la doar atât, putem să începem să observăm îmbunătățiri în privința singurătății pe care a simțim, a depresiei sau anxietății noastre”, a explicat aceasta.

Ca să îți dai seama dacă folosești sau nu în exces rețelele sociale, trebuie să-ți urmărești somnul, dar și dispoziția zilnică pe care o ai și dacă te poți concentra la ceva anume sau întâmpini probleme cu atenția. Neurologul a declarat că, dacă dormi prost, sau experimentezi acea „ceață pe creier”, e clar că stai prea mult pe internet.

„Cum te simți? Ai anxietate, depresie, te simți singur sau stresat? Ai observat cumva la tine vreu disconfort fizic precum ochi uscați sau dureri de cap?”, ne întreabă expertul medical. Mai mult, trebuie să fii cu ochii în patru ca să observi dacă nu cumva începi să ignori relațiile pe care le ai cu oamenii în viața reală. Este și acesta un mare semn de alarmă.

Evident că, dacă descoperi asemenea semne la tine, e timpul să reduci perioada petrecută online zilnic cu măcar 20%. La asemenea postare, neurologul a primit multe comentarii, în care oamenii acuzau tot felul de probleme – de la acea ceață nejustificată pe creier, la lipsa atenției în momentele-cheie ale zilei, etc.