46 de persoane s-au intoxicat cu ciuperci în doar o săptămână. Medicii bat alarma

22/10/2020

Numărul cazurilor de intoxicații cu ciuperci este în creștere în țara noastră. În perioada 12-19 octombrie, la Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au fost înregistrate 100 solicitări pe motiv de intoxicație, dintre care 46 persoane au suportat intoxicații cu ciuperci.

În perioada de referință, în urma consumului de ciuperci au fost afectați 35 adulți și 11 minori. După acordarea asistenței medicale de urgență la etapa de prespital, echipele AMU au transportat la instituțiile medicale spitalicești 43 pacienți, dintre care 32 maturi și 11 copii.

La data de 19 octombie curent au fost înregistrate cele mai multe cazuri de intoxicaţie cu ciuperci – 12 solicitări. Au fost afectați 9 maturi și 3 minori, printre care și un copil de numai 4 ani.

Cazurile au fost întregistrate în următoarele localități ale ţării: în mun. Chişinău – 3 persoane; în mun. Bălți și orașele Călărași și Edineț câte 2 persoane. În raioanele Dubăsari, Hîncești și Briceni câte o persoană a suportat intoxicaţia cu ciuperci.

Ulterior, 11 pacienți au fost transportați la spital pentru tratament specializat.

Specialiștii Centrului de Sănătate Publică atenționează populația asupra faptului că, din cauza mutațiilor genetice, numărul speciilor de ciuperci otrăvitoare crește de la an la an, fenomen care îi derutează chiar și pe cunoscători. Culegătorii de ciuperci trebuie să aibă mai multă experiență, să cunoască la perfecție speciile de ciuperci comestibile și să acorde o atenție sporită.

Intoxicațiile cu ciuperci decurg foarte grav, îndeosebi în rândul copiilor, bătrânilor și asupra celor care au suportat recent boli grave. Este foarte important să ne asigurăm că preparăm și consumăm ciuperci comestibile, preferabil dintre cele care sunt crescute în seră. Simptomatic, intoxicațiile cu ciuperci se manifestă prin grețuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecțiuni hepatice, hipoglicemie, iar după două zile de la ingestie (cu perioada de incubație lungă), apare coma, urmată chiar de deces.

În context, medicii vin cu o serie de recomandări privind prevenirea intoxicațiilor acute cu ciuperci:

Nu mâncați și nici măcar nu degustați ciuperci, dacă nu le cunoașteți specia sau înainte de a fi preparate termic;
Fierbeți ciupercile în două-trei ape, câte 10-15 minute, schimbând apa de fiecare dată;
Nu implicaţi copiii în procesul de culegere a ciupercilor;
Limitaţi consumul ciupercilor în raţia alimentară a copiilor;
Selectați minuțios ciupercile culese înainte de preparare;
Nu culegeți ciuperci din locurile prelucrate cu pesticide și ierbicide;
Nu procurați ciuperci din stradă de la persoane necunoscute;
Nu păstrați timp îndelungat bucatele preparate din ciuperci;
Nu păstrați ciupercile marinate și sărate în vase de zinc;
Achiziționați sortimente de ciuperci numai din locuri autorizate (depozite alimentare, magazine de tip hiper și supermarket, unități de alimentație publică), locuri în care se comercializează ciuperci cultivate în sere specializate și care prezintă o garanție pentru consumatori, înlăturând astfel riscul de îmbolnăvire.

În cazul în care aveți anumite simptome și suspectați o intoxicație, trebuie să vă prezentați de urgență la medic, pentru a evita anumite consecințe nefavorabile asupra sănătății.

Ce au descoperit medicii în plămânii unui copil care acuza tuse persistentă de câteva luni

Câțiva medici din Paraguay au descoperit ceva cu totul neobișnuit în plămânii unui copil care acuza de câteva luni tuse constantă.

Copilul, în vârstă de cinci ani, suferea de tuse persistentă încă din luna decembrie a anului trecut. Părinții au zis că este vorba despre o răceală trecătoare și au amânat vizita la medic.

În timp ce efectuau verificări ample pentru a detecta problema, medicii au fost uimiți să găsească un obiect metalic, mai exact arcul unui pix, în plămânul stâng al copilului. Obiectul a fost vizibil pe radiografie.

Băiatul, a cărui identitate nu a fost specificată, a fost tratat mai întâi la Spitalul Regional De Villarrica, iar ulterior a fost transferat la Institutul Național de Boli Respiratorii și de Mediu pentru tratament de urgență.

Copilul este acum într-o stare stabilă, după ce medicii au îndepărtat cu succes arcul, pe 8 martie, conform baby.unica.ro.

Dr. Carlos Morinigo a spus că procedura a fost complicată din cauza timpului în care obiectul străin a stat în plămânul băiatului și a daunelor pe care le-a provocat.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că obiectul a dus la o „scădere probabilă’ a capacității plămânilor, doctorul Morinigo a precizat că starea plămânilor se va îmbunătăți pe măsură ce băiatul va crește. Medicul a postat pe rețelele de socializare câteva fotografii cu arcul de pix din plămânul băiatului.

„Trei luni de tuse. Și niciodată nu a fost dus la doctor până acum. Săracul de el!” – a transmis medicul.

De asemenea, el a ținut să le reamintească părinților să fie foarte atenți în preajma copiilor mici și să nu-i lase nesupravegheați sau în preajma obiectelor care le-ar putea face rău. Medicul a adăugat că părinții ar trebui să-i ducă întotdeauna copiii la medic dacă au o problem de sănătate persistentă, mai ales dacă e una ca tusea, care poate prevesti apariția bolilor grave.

Fertilitatea în Europa: Țările care au cel mai mare și cel mai mic număr de nou născuți

Peste 4 milioane de copii s-au născut în Uniunea Europeană în fiecare an în ultimele trei decenii, dar aceste cifre arată o tendință de scădere, scrie alephnews.ro.

În 2021, s-au născut 4,09 milioane de copii. Aceasta este a doua cea mai mică cifră din 1960 încoace. Cea mai mică cifră a fost înregistrată în 2020, când s-au născut 4,07 milioane de copii. Rata de fertilitate, care reflectă numărul de nașteri, s-a schimbat remarcabil în țările europene în ultimii 20 de ani. Ea a scăzut în 11 din cele 27 de state membre ale UE între 2001 și 2021.

Care sunt țările cu cea mai mare și cea mai mică rată de fertilitate din Europa? Cum s-a schimbat fertilitatea în Europa în ultimele două decenii? Cum variază în UE ponderea copiilor din mame născute în străinătate și a celor născuți în țară?

Franța are cea mai mare rată de fertilitate

În 2021, Franța a avut cea mai mare rată de fertilitate dintre statele membre ale UE, cu 1,84 de nașteri vii pe femeie, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Malta avea cea mai mică rată, cu 1,13 nașteri vii. Această medie pentru întreaga UE era de 1,53. Franța este urmată de Cehia (1,83), Islanda (1,82) și România (1,81).

În timp ce cea mai mare rată de fertilitate este înregistrată într-o țară (parțial) mediteraneană, nașterile vii pe femeie sunt remarcabil de scăzute în alte țări mediteraneene, cum ar fi Malta (1,13), Spania (1,19), Italia (1,25), Cipru (1,39) și Grecia (1,43).

În alte țări, ratele de fertilitate au fost următoarele: 1,72 în Danemarca, 1,7 în Turcia, 1,61 în Marea Britanie, 1,58 în Germania și 1,35 în Portugalia.

Copii născuți în UE: Cel mai mic număr înregistrat în 2020

Dacă ne uităm la numărul de copii născuți în UE, cel mai mic număr a fost înregistrat în 2020, respectiv 4,07 milioane. În ultima vreme, s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de nașteri în UE, care a început în 2008, an în care s-au înregistrat 4,68 milioane de nașteri.

Cum s-a schimbat rata de fertilitate?

Rata de fertilitate a crescut cu 8% în UE între 2001 (1,43 nașteri pe femeie) și 2021 (1,53 nașteri pe femeie). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Cehia (59%), urmată de România (43%) și de Slovacia și Slovenia (ambele cu 36%).

Cea mai mare scădere se înregistrează în Turcia

Turcia, care este una dintre cele mai populate țări din Europa, a înregistrat cea mai mare scădere a ratei de fertilitate în această perioadă. Aceasta a scăzut de la 2,38 în 2001 la 1,7 în 2021, ceea ce corespunde unei scăderi de 29%. Cu toate acestea, Turcia se află încă pe locul opt din 37 de țări pe lista celor mai mari rate de fertilitate.

Rata fertilității a scăzut, de asemenea, cu 24% în Malta, 16% în Finlanda, 7% în Portugalia și 5% în Olanda. Scăderea a fost mai limitată în Spania și Franța (3%), iar în Regatul Unit a fost de numai 1%.

La ce vârstă nasc femeile primul lor copil?

În 2021, vârsta medie a femeilor care dădeau naștere primului copil era de 29 ani în UE. Această vârstă a crescut în mod constant de-a lungul anilor; în 2013, era de 28,8 ani.

În 2021, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a fost cea mai mare în Italia și Spania, de 31,6 ani în ambele țări. Această vârstă a fost cea mai scăzută în Bulgaria, de 26,5 ani, urmată de Albania (26,6 ani) și Turcia (26,7 ani).

Vârsta medie a femeilor la nașterea primului lor copil a fost următoarea în alte țări: 31,2 ani în Irlanda, 31 de ani în Grecia, 30,9 ani în Anglia și Țara Galilor, 30,1 ani în Germania și 29,1 ani în Franța.

Sunt aceste mame născute în străinătate sau autohtone?

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate și a celor născute în țară variază semnificativ în Europa. Copii ai mamelor născute în străinătate variază de la 1% din total în Serbia la 65% din total în Luxemburg. Această valoare este de 20% sau mai mult în jumătate dintre țările luate în considerare aici.

În 2021, ponderea copiilor cu mame născute în străinătate era de 29% în Germania, Marea Britanie și Suedia. Această valoare era de 23 la sută în Franța. În afară de Serbia, ponderea copiilor de mame născute în străinătate era de 3% sau mai puțin în Polonia, Turcia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate a crescut în majoritatea țărilor UE între 2013 și 2021. Malta a înregistrat cea mai mare creștere, de 22 de puncte procentuale, urmată de Grecia și de Spania, Portugalia și România (5 puncte pentru fiecare țară).

Transplantul cu ambii plămâni a fost efectuat cu succes la pacienţi cu stadiu avansat de cancer. Metoda, perfecţionată în pandemie

Medicii din Chicago au realizat cu succes două transplanturi în care pacienţilor, ambii suferind de cancer pulmonar în stadiu avansat, li s-au înlocuit ambii plămâni, o procedură perfecţionată în timpul pandemiei în intervenţiile asupra pacienţilor bolnavi de COVID-19, scrie NBC News citat de digi24.ro.

Ambii pacienţi care au trecut prin transplant sunt în viaţă şi sunt acum sănătoşi. Când cancerul se întinde de la un plămân la altul şi nu mai răspunde la tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, pacienţii rămân, de regulă, fără nicio altă opţiune. Aşa s-a întâmplat şi cu Albert Khoury, un american de 55 de ani din Chicago, care a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în 2020. Iniţial, tumorile i-au afectat un singur plămân, însă, în ciuda tratametului, cancerul a avansat şi la celălalt. Bărbatul ajunsese în stadiul 4 al bolii, cel mai avansat.

„Mi-au spus: petrece cât mai mult timp cu fraţii tăi. Mai ai câteva luni de trăit”, a povestit bărbatul. Însă, în septembrie 2021, Khoury a devenit prima persoană cu cancer în stadiu atât de avansat care a fost supusă unui transplant cu doi plămâni. De atunci, de procedură a beneficiat şi Tannaz Ameli, o femeie de 65 de ani.

„Doar dacă toate celelalte opţiuni sunt epuizate luăm în calcul” o astfel de procedură, spune doctorul Ankit Bharat, şeful secţiei de chirurgie toracică de la Institutul de Medicină „Northwestern”, unde au avut loc operaţiile. În mod normal, transplantul pulmonar se face cu un singur plămân.

Însă există riscul ca dacă şi celălalt plămân al pacientului este canceros, tumorile să se extindă din nou la plămânul transplantat. Acesta a fost și motivul pentru care Ankit Bharat și echipa sa au decis să încerce transplantarea ambilor plămâni în același timp. Această abordare nu este potrivită pentru toți pacienții care au cancer în stadiu terminal, ci doar în cazul celor care au tumorile localizate la ambii plămâni, dar nu și la alte organe.

„Dacă cancerul s-a întins în afara plămânilor, nu mai putem face transplantul”, spune Ankit Bharat. În timpul procedurii, când plămânii sunt scoşi din pacient, acesta este ţinut în viaţă cu ajutorul unui aparat de bypass inimă-plămâni. Medicii de la Institutul Northwestern au realizat primele transplanturi duble de plămâni în timpul pandemiei, pe pacienţilor care sufereau de COVID în formă avansată.

Totuşi, procedura rămâne dificilă.

„Este o operaţie de amploare, deci ai nevoie de cineva care poate tolera atât intervenţia chirurgicală, cât şi terapia imunosupresoare necesară după transplant”, a declarat doctorul William Dahut, cercetător şef la Societatea Americană împotriva Cancerului, adăugând că riscul de complicaţii rămâne mare. Programul Institutului Northwestern îşi propune să efectueze operaţia pe 75 de pacienţi voluntari şi să arate procedura şi medicilor din alte spitale. „Chiar dacă putem da o nouă şansă la viaţă doar în cazul câtorva pacienţi, tot este o realizare profundă”, spune Ankit Bharat.