Agenţia Europeană de Mediu: Pandemia de coronavirus a redus drastic poluarea în Europa

25/03/2020

Concentraţiile poluanţilor atmosferici, în special concentraţiile de dioxid de azot, au scăzut drastic în ultimele zile, ca urmare a măsurilor de urgenţă şi carantină impuse de pandemia de coronavirus în principalele oraşe europene şi care au dus la reducerea substanţială a traficului rutier, conform celor mai recente date publicate de Agenţia Europeană de Mediu.

Datele Agenţiei Europene de Mediu (AEM) sunt furnizate de circa 3.000 de staţii de monitorizare desfăşurate pe întreg continentul european, iar măsurătorilor sunt realizate din oră în oră. În anumite zone, s-a constatat că poluarea atmosferică s-a redus chiar şi la jumătate.

Conform AEM, în ultimele săptămâni concentraţiile de dioxid de azot, unul dintre poluanţii emişi de autovehicule şi care afectează cel mai grav sănătatea umană, au înregistrat scăderi semnificative în mai multe oraşe europene.

Astfel, în Milano, concentraţia medie de dioxid de azot din ultima lună a fost cu 24% mai mică, în comparaţie cu cea înregistrată în urmă cu două luni. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, concentraţia a fost cu 21%mai scăzută.

În Bergamo, unul dintre oraşele cele mai grav afectate de pandemie, concentraţia a fost cu 47% mai mică, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

În Barcelona, nivelurile de dioxid de carbon au scăzut cu 40%, comparativ cu luna trecută şi cu 55%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Madrid, s-a înregistrat o scădere de 56% a poluanţilor atmosferici, de la o săptămână la altă, în vreme ce la Lisabona, scăderea, pentru aceeaşi perioadă, a fost de 40%.

De asemenea, cele mai recente imagini publicate de Agenţia Spaţială Europeană arată cât de mult au scăzut emisiile în China, după ce coronavirusul a cauzat închiderea industriei din această ţară.

sursa: www.digi24.ro

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.