Alertă! 21 de cazuri de difterie în Ucraina. Moldovenii sunt îndemnați să se vaccineze!

Cazuri de difterie continuă să se înregistreze și pe parcursul anului curent, însă cea mai mare îngrijorare o prezintă situația din Ucraina, unde pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie curent sunt înregistrate 21 cazuri de difterie. În Ucraina, există un pericol mare de răspândire a difteriei, deoarece nivelul cuprinderii cu vaccinări antidifterice este de 40-60%.

separator
În Republica Moldova, cuprinderea cu vaccinări a copiilor variază între 90 – 95%, însă este insuficientă cuprinderea cu revaccinări a adulților, astfel existând pericolul de răspândire a difteriei, comunică specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

În acest context, specialiștii ANSP îndeamnă populația Republicii Moldova să se vaccineze împotriva difteriei.

Difteria este o boală infecţioasă acută şi transmisibilă, cauzată de bacteria difterică toxigenă Corynebacterium diphtheria. Se manifestă prin inflamaţie fibrinoasă pe mucoasa organelor afectate (amigdale, faringe, laringe, nas) şi evidente simptome de intoxicaţie, cauzate de toxina difterică, care afectează inima (miocardită), sistemul nervos, rinichii şi glandele suprarenale.

În zona tropicală este răspândită forma cutanată (extrabucală) a difteriei, care cauzează ulceraţii ale pielii şi mucoaselor în diferite locuri ale corpului uman (ochi, genitale etc.). Difteria afectează persoanele neimune antidifteric de orice vârstă.

Cea mai răspândită și periculoasă formă a bolii este difteria faringiană. Boala are un debut lent cu o stare subfebrilă și fenomene de faringită exsudativă, cu progresarea acestor simptome timp de 2-3 zile. În formele clasice ale bolii, exsudatul faringian treptat se transformă într-o membrană fibrinoasă aderentă pe suprafața amigdalelor, mucoasele faringelui, laringelui, nasului, obturând căile respiratorii cu deces cauzat de asfixie. Bacteria difterică, multiplicându-se la locul fixării, elimină o toxină puternică, care atacă inima, sistemul nervos, rinichii și glandele suprarenale.

Până la obținerea și implementarea largă în practica medicală a vaccinului antidifteric, la începutul anilor ´60 ai sec. XX, difteria cauza vaste epidemii cu o letalitate înaltă, afectând preponderent copiii. Datorită vaccinării, numărul cazurilor de difterie la nivel global a fost redus de la 97.511 în a.1980 la 4.086 în a.2015, iar în regiunea europeană OMS de la 3202 cazuri în a.1990 la 35 cazuri în a. 2014.

În perioada imunizărilor sistematice cea mai vastă epidemie de difterie a avut loc în Federația Rusă și republicile din fosta URSS în perioada 1990-1998, fiind înregistrați peste 157.000 bolnavi, dintre care circa 5.000 au decedat. Populația Republicii Moldova, de asemenea, a fost afectată de această epidemie (între anii 1994 – 1996 fiind înregistrați 888 bolnavi prin difterie, dintre care 48 au decedat). Epidemia s-a declanșat ca urmare a scăderii dramatice a nivelului cuprinderii cu vaccinări a copiilor și adulților sub influența curentelor antivaccinale, precum și importul masiv al infecției din Afganistan. Pe parcursul anilor 2003-2019, datorită ponderii înalte a cuprinderii cu vaccinări a copiilor și adulților, în Republica Moldova a fost înregistrat doar un caz de import de difterie, în a.2009.

Însă, golurile în imunizarea populației din cauza refuzului de la imunizare, lipsei vaccinurilor în unele țări, migrării intense a populației, contribuie la menținerea circulației bacteriei difterice și complicări periodice a situației epidemice. Astfel, în a.2018, la nivel global au fost înregistrate 16.646 cazuri de difterie (de 4 ori mai multe decât în 2015), iar în regiunea europeană OMS, în același an – 73 cazuri (de 2 ori mai multe decât în a.2014). Cele mai multe cazuri de difterie în anul 2018 au fost înregistrate în India (8788), Yemen (2609), Nigeria (1870), Indonezia (1026), Venezuela (775), iar în Europa în Germania (26), Marea Britanie (15), Ucraina (10).

Transmiterea bacteriei difterice toxigene de la bolnav sau purtător se realizează preponderent prin intermediul picăturilor respiratorii exteriorizate la respiraţie, tuse, strănut, mai ales în spaţii comune închise (locuinţe, cămine, instituţii de educaţie şi instruire, medicale, etc.). Transmiterea difteriei se poate realiza şi prin intermediul mâinilor şi obiectelor habituale murdărite cu mucusul eliminat din căile respiratorii ale bolnavilor/purtătorilor de difterie sau prin contact direct cu eliminările din ulcere, plăgi în cazul difteriei extrabucale.

Imunizarea contra difteriei este unica metodă sigură de prevenire a infecției. Tratamentul specific al difteriei, mai cu seamă în formele toxice cu afectarea miocardului, neuronilor, rinichilor, rămâne a fi dificil.

Între 5 şi 10% din bolnavii prin difterie decedează. Vaccinarea este o măsură înalt eficientă de prevenţie a difteriei, reduce răspândirea acestei maladii şi numărul cazurilor de complicaţii grave, decese.

Imunizarea contra difteriei se efectuează gratuit copiilor şi adulţilor la medicul de familie. Vaccinarea antidifterică primară constă din administrarea a 3 doze de vaccin combinat cu conţinut de anatoxină difterică, la vârsta copilului de 2, 4, 6 luni şi o revaccinare la 22-24 luni. La copii se aplică revaccinări la vârstele de 7 și 15 ani. Adulții trebuie să primească revaccinări antidifterice o dată în 10 ani. În țară se folosesc doar vaccinuri calitative de la producători atestați de Organizația Mondială a Sănătății.

alte Articole interesante