Anchetă epidemiologică: o femeie asimptomatică a infectat cu coronavirus 71 de persoane, după ce a folosit liftul clădirii în care locuia

Un studiu publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA prezintă cazul unui femei infectate cu coronavirus, asimptomatică, care s-a întors din Statele Unite în China și care, după ce a folosit liftul clădirii în care locuia a dus la infectarea a cel puțin 71 de persoane.

separator

Doctorii au ajuns la această concluzie după ce au observat că secvențele genomice ale virusului au fost distincte de genomele virale care circulau la acel moment în China, potrivit digi24.ro.

„Înainte de 9 aprilie 2020, provincia Heilongjiang, China, nu raportase niciun caz nou de COVID-19 din data de 11 martie 2020. Pe 9 aprilie, SARS-CoV-2 a fost diagnosticat la 4 pacienți. Până la 22 aprilie, peste 71 de persoane fuseseră infectate. Originea probabilă a acestui grup este un caz importat de la un călător asimptomat”, se arată în studiul publicat de CDC.

Femeiea care s-a întors din Statele Unite pe 19 martie nu avea niciun simptom și chiar fusese testată negativ la coronavirus, însă i s-a impus să stea în carantină 14 zile. Aceasta a folosit liftul clădirii în care locuia, iar studiul arată că vecinul care a folosit același lift, deși nu a avut un contact apropiat, s-ar fi infectat și ar fi transmis boala mai departe.

În zilele următoare, vecinul, mama sa și iubitul mamei au participat la o petrecere cu alte persoane, dintre care la câteva zile distanță una a ajuns la spital din cauza unui atac cerebral. Alături de această persoană au stat și fii care au participat la petrecerea respectivă.

Pentru că persoanele respective nu se încadrau în definiția de caz, nu au fost testate pentru coronavirus și nu au fost luate măsuri. La câteva zile distanță au început să apară simptomele.

Primul caz confirmat pozitiv a fost contactul direct al vecinului, respectiv iubitul mamei sale. A urmat vecinul și mama sa, dar și pacientul internat în spital în urma accidentului cerebral. Acesta fusese mutat între timp la un alt spital. În timpul internării, alte 28 de persoane au fost infectate cu coronavirus în zona de gardă și alte persoane în zona computerului tomograf sau pe alte secții ale spitalului, inclusiv 5 asistente și un medic. La cel de al doilea spital au fost 20 de persoane infectate de pe secția unde fusese internat pacientul.

Ancheta epidemiologică a arătat că niciuna dintre persoanele care au transmis virusul nu a avut antecedente de călătorie sau ședere în zonele afectate cu transmitere susținută a SARS-CoV-2 în cele 14 zile înainte de diagnostic, sugerând că SARS-CoV-2 provenea de la contactul cu alte persoane.

Abia pe 9 aprilie cei care realizau anchetele epidemiologice au aflat de femeia întoarsă recent din Statele Unite. Aceasta a fost testată, iar testul pentru anticorpi a ieșit pozitiv.

„Pe 15 aprilie, Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor a secvențiat întregul genom din 21 de probe din cluster. Genomii virali au fost identici în 18 cazuri și alte 3 cazuri au avut o diferență de 1-2 nucleotide, ceea ce indică faptul că SARS-CoV-2 provenea din același punct de origine. Secvențele genomului viral din cluster au fost distincte de genomurile virale care circulau anterior în China, indicând virusul originar din străinătate și sugerează că cazul A0 este originea infecției pentru acest grup”, concluzionează studiul publicat de CDC.

„Rezultatele noastre ilustrează modul în care o infecție SARS-CoV-2 asimptomatică unică ar putea duce la o transmitere pe scară largă a comunității”, este concluzia studiului semnat de doctorii Jingtao Liu, Jiaquan Huang și Dandan Xiang de la Universitatea de Medicină din Hubei.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Festivalul Internațional de Film Documentar MOLDOX revine și în acest an, cu cea de-a V-a ediție!
Articolul anterior
Austria sistează cursele aeriene regulate dinspre Republica Moldova
Articolul următor