Aragazurile cu gaz sunt nocive pentru sănătatea umană, arată un nou studiu

Utilizarea aragazurilor cu gaz poate crește nivelul benzenului – considerat cancerigen – în toată casa, la niveluri periculoase, timp de câteva ore după utilizare, potrivit unui studiu publicat recent, scrie Yahoo News.

Aragazurile cu gaz sunt nocive pentru sănătatea umană, arată un studiu

Studiul, publicat săptămâna trecută în revista Environmental Science & Technology, este primul care a măsurat emisiile de benzen de la sobe și cuptoare cu gaz, transmite adevarul.ro.

Măsurătorile au arătat că substanța chimică toxică a depășit cu mult  în concentrație nivelul considerat nesigur de către Agenția pentru Protecția Mediului.

„Un singur arzător cu gaz la temperatură ridicată sau un cuptor setat la 350 Fahrenheit, timp de 45 de minute, a ridicat concentrațiile de benzen din bucătărie peste estimarea superioară a concentrațiilor de benzen găsite în fumatul pasiv în aproximativ o treime din cazurile pe care le-am măsurat”, a explicat Yannai Kashtan, student absolvent la Stanford University Doerr School of Sustainability și autor principal al acestei cercetări, într-o conferință de presă de marți după-amiază,în care a vorbit despre constatările făcute pe parcursul studiului. 

Pe ce s-a bazat studiul

Studiul s-a bazat pe date colectate din 87 de locuințe din 11 comitate din California și trei din Colorado. Potrivit observațiilor făcute de cercetători, substanța chimică s-a răspândit încet în toată casa, ducând la concentrații ridicate timp de câteva ore după ce flacăra a fost oprită.

Rob Jackson, cercetător senior la Stanford Woods Institute for the Environment și coautor al studiului, a precizat că, în unele cazuri, este nevoie de șase ore sau mai mult pentru ca benzenul să coboare din nou la nivelurile dinaintea folosirii aragazului.

Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor arată că otrăvirea acută cu benzen poate provoca simptome precum somnolență, amețeli, bătăi rapide sau neregulate ale inimii, dureri de cap și, în cazul concentrațiilor foarte mari, chiar moartea.

Risc de astm și cancer

Aceleași centre semnalează și alte riscuri în cazul expunerii pe termen lung la benzen, care are ca efect scăderea numărului de celule roșii din sânge, ceea ce duce la anemie, poate slăbi sistemul imunitar și poate provoca diverse forme de cancer, ca de exemplu leucemia.

Mai mult, diagnosticele de astm și frecvența simptomelor de astm raportate sunt mai mari la copiii care au fost expuși la benzen în aer, potrivit unei analize sistematice a cercetărilor din 2018, publicată în Global Pediatric Health

Un subiect care a dat naștere controverselor

În ultima perioadă, utilizarea sobelor cu gaz a făcut obiectul unor controverse politice în SUA, după ce studii recente au relevat că eliberarea de poluanți precum monoxidul de carbon și dioxidul de azot de către sobele cu gaz crește rata astmului infantil.

De aici a apărut și ideea reglementării aragazurilor cu gaz, inclusiv, o eventuală interzicere a vânzării acestora în Statele Unite.

Reprezentanții industriei gazului și aliații lor republicani din Congres consideră că reglementările care ar scoate de pe piață modelele de aragazuri pe gaz ar limita în mod nedrept alegerea consumatorilor.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Ungaria a obţinut permisiunea UE să beneficieze de serviciile unei firme rusești
Articolul anterior
Cele cinci persoane de la bordul submarinului Titan sunt considerate a fi decedate în urma unei „implozii catastrofale”
Articolul următor