Astăzi este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului

04/02/2018

Ziua Internațională de Luptă Împotriva Cancerului este marcată în toată lumea în fiecare an pe data de 4 februarie. În această zi, este important să amintim tuturor că trebuie să luptăm împotriva acestei boli prin campanii de informare și prevenție, împreună cu factorii cheie implicați: guverne, ministere, companii farmaceutice, medici specialiști, fundații și organizații. Sunt peste 200 de tipuri de cancer descoperite astăzi în lume, care răpesc milioane de vieți anual. Ziua Mondială a Cancerului se desfășoară sub sloganul „Eu pot. Noi putem să învingem cancerul” și îndeamnă fiecare persoană, fie în colectivități sau comunități, fie individual, să își ducă aportul pentru a reduce povara globală a cancerului.

Epidemia globală a cancerului este imensă și continuă să crească. În prezent, 8,8 milioane de persoane mor anual de cancer la nivel mondial, dintre care 4 milioane sunt decese premature (vârsta cuprinsă între 30 și 69 de ani). În următorii zece ani, se estimează că decesele cauzate de cancer vor crește până la peste 14 milioane pe an.

În Republica Moldova, conform datelor statistice, circa 53000 de persoane suferă de cancer în acest moment. Anual sunt înregistrate peste 9000 cazuri noi de cancer, aproape 279,6 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2016.

Maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalităţii din ţară, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul sănătăţii.

Ce cauzează cancerul?

Potrivit specialiștilor, principalii factori modificabili de risc responsabili pentru creşterea riscului de dezvoltare a cancerului sunt:

-consumul de tutun
-alimentația nesănătoasă
-lipsa activității fizice
-supraponderalitatea şi obezitatea,
-consumul nociv de alcool (toți factorii sunt determinaţi de stilul de viaţă și pot fi preveniți).

Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharurile şi sarea, consumul redus de fructe şi legume, precum și consumul nociv de alcool și inactivitatea fizică sunt responsabili de peste 30% din decesele provocate de cancer a sistemului digestiv, de sân și prostată, confirmă specialiștii Centrului de Sănătate Publică din Chișinău.

Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de un angajament global care să contribuie la promovarea progreselor în domeniul cancerului. Activitățile de sensibilizare se axează pe comunicarea factorilor de risc și pericolul cancerului pentru sănătate și viață, măsurile principale de prevenție și depistare precoce.

Cum să prevenim cancerul? Recomandările experților:

Modificările în modul în care trăim face ca tot mai mulți oameni din întreaga lume să fie expuși factorilor de risc în apariția cancerului, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă și stilul de viață sedentar. Educarea și informarea indivizilor și comunității despre legăturile dintre stilul de viață și nivelul riscului de apariție a cancerului este primul pas eficient în prevenirea lui.

Să creăm școli sănătoase

Modul în care educăm copiii noștri și generațiile următoare este vital pentru viitorul societății în prevenirea cancerului. Școlile trebuie să creeze medii sănătoase pentru a oferi generației următoare cunoștințele și instrumentele necesare pentru a adopta un stil de viață sănătos și pentru a reduce nivelul riscului de apariție a cancerului (alimentație echilibrată și sănătoasă, descurajarea fumatului și acordarea timpului pentru odihnă și sport, precum și includerea alimentelor sănătoase și a educației fizice în curriculum-ul școlar).

Să creăm locuri de muncă sănătoase

Mulți adulți petrec o mare parte din zi la serviciu, prin urmare, locurile de muncă sunt locuri excelente pentru a practica obiceiuri sănătoase. Companiile și organizațiile trebuie să fie încurajate să aibă ca prioritate stilul de viață sănătos la locul de muncă și să ofere educație cu privire la beneficiile unei alimentații sănătoase și exercițiilor fizice, la pericolele fumatului și la alți factori de risc.

Angajatorul trebuie încurajat să pună în aplicare măsuri de motivare și susținere a obiceiurilor sănătoase în viața de zi cu zi a angajaților.

Să creăm orașe sănătoase

Astăzi, 54% din populația lumii trăiește în medii urbane, iar până în 2050 se preconizează majorarea până la 66%. Pe măsură ce continuă urbanizarea, provocările legate de dezvoltarea durabilă vor fi din ce în ce mai concentrate în orașe. Orașele oferă oportunități importante de a asigura accesul la servicii de sănătate pentru un număr mare de persoane, precum și posibilitatea de a adopta un stil de viață activ și de a reduce factorii de risc pentru cancer.

Putem susține organele de conducere a orașelor să creeze medii sănătoase și să acorde prioritate prevenirii, tratamentului și îngrijirii cancerului la nivel local.

Să investim în screening-ul cancerului

Cazul economic pentru investiții devine o piesă vitală pentru a schimba mentalitatea în jurul valorii investițiilor în prevenirea și controlul cancerului. Există deja argumente convingătoare pentru investirea mai degrabă în prevenirea cancerului, decât în tratarea consecințelor.

Să alegem un stil sănătos de viață

Toată lumea poate lua măsuri pentru a reduce nivelul riscului de apariție a cancerului prin alegerea unor opțiuni sănătoase, inclusiv renunțarea la fumat, efectuarea activității fizice și alegerea alimentelor și băuturilor sănătoase. Reducerea expunerii la radiațiile ultraviolete (UV) de la soare și alte surse, cum ar fi solarii, de asemenea, reduce foarte mult nivelul riscului de apariție a cancerelor de piele.

Să înțeleg că diagnosticul precoce salvează vieți

Diagnosticarea cancerului nu este întotdeauna ușoară – nu toate cancerele arată semne și simptome timpurii, uneori semnele de avertizare pot apărea destul de târziu atunci când cancerul este avansat.

Cu toate acestea, creșterea gradului de conștientizare a semnelor și simptomelor și importanța tratamentului în timp util s-a dovedit a îmbunătăți supraviețuirea în cazul cancerului. Acest lucru se datorează faptului că diagnosticarea precoce a cancerului aproape întotdeauna ușurează tratarea sau chiar vindecarea lui.

Recomandări generale privind prevenirea cancerului:

Mențineți greutatea corporală în limite normale pe tot parcursul vieții.
Adoptați un mod de viață, care să includă activitate fizică cel puțin 30 de minute în fiecare zi.
Limitați consumul de alimente cu conținut crescut în grăsimi sau conținut scăzut in fibre. Evitați băuturile îndulcite cu zahăr.
Consumați multe fructe, legume și cereale.
Limitați consumul de carne roșie și evitați carnea procesată.
Limitați consumul de băuturi alcoolice.
Limitați consumul de sare și alimente procesate cu sare.
Nu fumați. Evitați expunerea dvs. și a copiilor la fumul de țigări.
Evitați expunerea îndelungată la razele ultraviolete.
La locul de muncă, respectați instrucțiunile privind sănătatea și securitatea în muncă pentru a vă proteja de substanțele cancerigene.

Notă: informațiile prezentate în acest articol sunt parte a campaniei „Eu pot. Noi putem să învingem cancerul”, promovată de către specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică din R. Moldova.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro.

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.

Centrul de Sănătate Publică recomandă neadmiterea copiilor nevaccinați la procesul educațional

În legătură riscul infectării cu rujeolă în Chișinău, dar și în toată țara, Centrul de Sănătate Publică recomandă de a nu admite copiii nevaccinați în procesul educațional. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul unei ședințe la Primărie. Curtea Constituțională și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au explicat că, în cazul în care vaccinarea este obligatorie, persoanele care nu doresc să se vaccineze trebuie să opteze pentru metode alternative de învățământ, a subliniat Vladimir Bolocan, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, contraindicațiile absolute la vaccinare sunt doar reacțiile alergice periculoase, ceea ce se întâmplă foarte rar.

În cadrul Centrului Mamei și Copilului, există un centru special creat pentru a analiza cazuri de contraindicații temporare pentru vaccinare. În momentul în care contraindicații temporare nu mai există, atunci copilul poate fi vaccinat.

Șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială a declarat că vaccinurile sunt sigure, sunt utilizate de mai mulți ani. „Îndemn pe toți să se vaccineze și pe toți liderii de opinie să se alăture mesajului nostru de a promova vaccinarea, mai ales că se aproprie și Săptămâna Conștientizării Vaccinării, o săptămână în care noi intensiv și explicit pentru fiecare vom aduce mesaje corecte și clare despre vaccinare, despre vaccin și despre totul ce se învârte în jurul vaccinului”, a menționat Vladimir Bolocan.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost raportate 37 de cazuri de rujeolă. Din numărul total, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri au fost confirmate în municipiul Chișinău.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu s-au vaccinat la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

ALARMANT! Numărul tinerilor sub 50 de ani diagnosticaţi cu CANCER a crescut brusc cu 80%! De ce se îmbolnăvesc

Lumea medicală internaţională este alarmată de faptul că numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, tendinţele fiind îngrijorătoare la nivel mondial.

Specialişti spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, având un risc major de deces.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uluitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la persoanele de vârstă mijlocie.

În timp ce adulţii cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenţei globale a cancerului din 1995 până în 2020, s-a înregistrat o creştere notabilă în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc mai des de cancer?

Expertul CNN în domeniul sănătăţii, dr. Leana Wen – este medic de urgenţă şi profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington – susţine că tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese şi cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii şi plămâni; şi cancerul de stomac şi colorectal, potrivit unui studiu 2023 publicat în revista BMJ Oncology, citată de news.ro. Acestea sunt statistici similare pentru populaţiile mai în vârstă.

Dr Wen citează unii cercetători, potrivit cărora rata tot mai mare a obezităţii din ultimele decenii este asociată cu riscul de apariţie timpurie a cancerului.

„Schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creşterea consumului de alimente ultraprocesate, şi sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer. Alţii speculează că ar putea fi în joc factori de mediu, cum ar fi substanţele cancerigene eliberate în aer, apă şi alimente”, explică medicul.

Programele de screening, esenţiale

Dr. Wen spune că toată lumea ar trebui să vorbească cu medicul în fiecare an despre depistarea cancerului şi ar trebui să se asigure că îşi fac analizele care le sunt recomandate.

„Oamenii pot sări peste aceste teste din mai multe motive, fie că sunt ocupaţi cu munca şi cu responsabilităţile de îngrijire a familiei, sau s-ar putea să nu aibă un furnizor de îngrijire primară sau să se confrunte cu alte bariere în calea accesului la îngrijire.

Şi s-ar putea să creadă că nu au nevoie de aceste teste pentru că sunt tineri, sănătoşi şi se simt foarte bine. Dar statisticile surprinzătoare privind creşterea numărului de cazuri de cancer la persoanele tinere ar trebui să fie un apel la acţiune”, opinează specialistul.

Măsurile pe care tinerii le pot lua pentru a-şi reduce riscul de cancer

Multe cancere sunt asimptomatice în stadii incipiente. De aceea este nevoie de screening: pentru a detecta aceste cancere înainte ca ele să se răspândească. Tratamentul poate fi curativ dacă cancerele sunt depistate la timp, spune dr. Wen care are şi câteva recomandări pentru persoanele tinere. „Este esenţial ca oamenii să îşi cunoască riscurile”, spune dr. Wen.

„Mai exact, trebuie să ştie care este istoricul lor familial şi dacă au alte afecţiuni medicale sau factori legaţi de stilul de viaţă care le cresc riscul de cancer cu debut precoce. Toată lumea ar trebui să încerce să îşi afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-şi cunoască propriul istoric medical şi să-şi întrebe medicul dacă o anumită afecţiune le poate creşte riscul de cancer.

De asemenea, nu uitaţi să menţionaţi toţi factorii legaţi de stilul de viaţă, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare şi activitatea fizică, avertizează medicul. Fumatul şi consumul mare de alcool sunt factori de risc majori”, conchide medicul.