Astăzi, este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Hipertensiunii Arteriale

Începând cu anul 2005, în fiecare an este marcată Ziua Mondială de prevenire a hipertensiunii arteriale, care are drept scop sporirea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate cauzate de tensiunea arterială ridicată. În 2020 această zi este marcată pe 17 octombrie.

Tensiunea arterială crescută este principala cauză de deces care poate fi prevenită la nivel global.

În acest an, sloganul Zilei Mondiale de prevenire a hipertensiunii arteriale este „Măsurați-vă tensiunea arterială, controlați-o, trăiți mai mult”. Aceasta încurajează oamenii să-și măsoare permanent tensiunea arterială, pentru a o ține sub control.

Hipertensiunea arterială este o cauză majoră a unei serii de probleme de sănătate, cum ar fi: accidente vasculare cerebrale, atacurile de cord, bolile de rinichi și poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea demenței.

Multe persoane care suferă de hipertensiune arterială nu știu despre asta, deoarece adesea nu este însoțită de simptome.

Iată de ce este foarte importantă măsurarea și monitorizarea regulată a tensiunii arteriale.

Factorii de risc pentru apariția hipertensiunii arteriale pot fi încadrați în două categorii: nemodificabili, cum ar fi vârsta, rasa și ereditatea, precum și modificabili, ce țin de comportament și stilul de viață.

În această categorie se încadrează 1. comportamentul alimentar nesănătos, 2. fumatul, 3. sedentarismul, 4. consumul excesiv de alcool, 5. obezitatea

Statisticile globale indică la faptul că mai puțin de 50% dintre adulții cu hipertensiune arterială (≥140 mm Hg) au fost conștienți de faptul că au o tensiune arterială înaltă. În țările cu venituri mici și mijlocii cifra e și mai mică < 40%, iar în unele țări gradul de conștientizare este foarte scăzut, fiind sub 10%.  Anual, peste 10 milioane de vieți sunt pierdute din cauza tensiunii arteriale înalte. 

Proporţia populaţiei ce suferă de această afecțiune a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008, la 1,39 miliarde în 2010, iar ca urmare a procesului de creștere a numărului populaţiei şi a fenomenului de îmbătrânire, se estimează o creştere de până la 1,56 miliarde în 2025. Din cei 1,39 miliarde estimate de adulți cu hipertensiune arterială, aproape de 3 ori mai mulți locuiesc în țări cu venituri mici și mijlocii. 

Consumul sporit de sare este unul din factorii majori de risc ce contribuie la apariția hipertensiunii arteriale. Conform rezultatelor Studiului național privind consumul de sare, publicate de Organizația Mondială a Sănătății în 2018, în Republica Moldova populația consumă de două ori mai multă sare decât cantitatea recomandată de către OMS – respectiv 10,8g/zi/persoană față de 5g/zi. Studiul menționat a scos în evidență că 45,5% din populație are valorile tensiunii arteriale mai mari de >140 și/sau >90 mmHg. Documentele strategice de politici în domeniul prevenirii și controlului bolilor netransmisibile prevăd ca țintă națională reducerea cu 30% a consumului de sare către anul 2025. Un alt aspect important este controlul  bolii – peste 2/3 din persoanele cu HTA nu se adresează la timp pentru prescrierea și urmarea tratamentului medicamentos.

În Republica Moldova, în anul 2019, circa 35961 de persoane au fost diagnosticate cu boală hipertensivă, boală ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi boli cerebrovasculare asociate cu boală hipertensivă, comparativ cu 41600 cazuri în anul 2018. Incidența bolii în Republica Moldova este de 101,4 cazuri la 10 mii de locuitori.

În contextul Zilei Mondiale de prevenire a hipertensiunii arteriale, vă îndemnăm să vă monitorizați și măsurați în mod regulat tensiunea arterială la domiciliu, iar în cazul în care ați depistat că aveți hipertensiune arterială, să urmați cu regularitate tratamentul medicamentos prescris de medic.

Hipertensiunea arterială poate fi prevenită. Adoptarea un stil de viață sănătos, limitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat, reducerea consumului de sare până la 5 g pe zi, creșterea nivelului de activitate fizică, scăderea în greutate, va contribui semnificativ la reducerea riscului de apariție a hipertensiunii arteriale.

Mesajul unui medic ginecolog după ce a consultat o pacientă: ,,Veniți la consultație sau măcar palpați-vă sânii singure și veniți dacă simțiți ceva în neregulă!”

Un nou avertisment legat de cancerul mamar vine din partea unui medic ginecolog, după ce acesta a consultat o pacientă grav bolnavă. Dr. Irinel Giuvelea este medic specialist obstetrică-ginecologie la una din cele mai mari clinici private din București. Impresionată de o pacientă, ea a postat pe Facebook un mesaj pe care toate femeile ar trebui să-l vadă.

”Am consultat acum o doamnă în vârstă de 50 de ani cu un cancer la un sân și metastaze generalizate, plămâni, ficat, oase, cerebral. N-aș vrea să descriu cum arată, cum respiră sau cum se mișcă din cauza durerilor… Îngrozitor este prea puțin spus. I-am făcut un papanicolau și în timp ce-i recoltam mă gândeam dacă mai apuc să o văd să-i interpretez rezultatul… După ce a ieșit din cabinet m-am dat cu capul la propriu vreo 20 de minute de cel mai apropiat perete. Doamnelor, cancerul la sân există și se moare din cauza lui chiar și la vârste tinere… Veniți la consultație sau măcar palpați-vă sânii singure și veniți dacă simțiți ceva în neregulă!”, scrie dr. Giuvelea pe o rețea socială.

Care sunt simptomele cancerului la sân

  • Un nodul la sân, care se simte la palpare ca o zona îngroșată sau diferită de țesutul din jur.
  • Schimbări ale sânului – dimensiune, formă.
  • Schimbări în aspectul pielii de la nivelul sânului.
  • Schimbări în aspectul mameloanelor.
  • Schimbpri la nivelul areolei mamare – pielea se ”cojește”, este uscată, etc.
  • Scurgeri mamelonare

Din păcate, aceste semne apar, de cele mai multe ori, în stadii avansate ale bolii. De aceea este important ca fiecare femeie să-și facă periodic analizele de screening recomandate în funcție de vârstă.

Cum se face screeningul cancerului de sân

Există cazuri când sunt necesare analize mai amănunțite – de exemplu, atunci când femeia are un istoric familial de cancer la sân. Dar în general, medicii recomandă ca screening-ul cancerului la sân să fie făcut astfel:

  • Între 20 și 30 de ani – un control anual.
  • Între 30 și 40 de ani – un control anual și o ecografie mamara anual.
  • Intre 40 si 50 de ani – un control anual și o mamografie bilaterală anual.
  • Dupa 50 de ani – un control anual și o mamografie bilaterală anual.

sursa

Crucea Roșie avertizează că lumea este ”periculos de nepregătită” pentru următoarea pandemie

Toate țările rămân periculos de nepregătite” pentru următoarea pandemie, a avertizat Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), afirmând că viitoarele crize sanitare ar putea, de asemenea, să se ciocnească cu dezastrele tot mai probabile legate de climă, scrie alephnews.ro.

În ciuda celor trei ani brutali” de pandemie COVID-19, sistemele puternice de pregătire sunt foarte deficitare”, a afirmat IFRC în Raportul său World Disasters Report 2022, publicat luni. Aceasta a făcut apel la țări să își actualizeze planurile de pregătire până la sfârșitul anului.

Cea mai mare rețea umanitară din lume a declarat că dezvoltarea încrederii, a echității și a rețelelor de acțiune locală sunt vitale pentru a fi pregătiți pentru următoarea criză. Recomandările au fost publicate la cea de-a treia aniversare a declarării de către Organizația Mondială a Sănătății a COVID-19 ca fiind o urgență internațională de sănătate publică.

Următoarea pandemie ar putea fi chiar după colț”, a declarat Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC, cea mai mare rețea de intervenție în caz de dezastre din lume. Dacă experiența COVID-19 nu ne va grăbi pașii spre pregătire, atunci ce o va face?”.

Raportul anunță că țările trebuie să fie pregătite pentru mai multe pericole, nu doar pentru unul singur”, adăugând că societățile devin cu adevărat reziliente doar prin planificarea pentru diferite tipuri de dezastre deoarece acestea pot apărea simultan.

IFRC a citat creșterea dezastrelor legate de climă și valurile de epidemii de boli din acest secol, dintre care COVID-19 a fost doar una dintre ele. Aceasta a declarat că evenimentele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente și mai intense iar capacitatea noastră de a răspunde doar la ele este limitată”.

Raportul a afirmat că riscurile majore îi afectează pe cei care sunt deja cei mai vulnerabili. Raportul a calificat drept autodistructivă” expunerea celor mai săraci.

De asemenea, raportul a afirmat că țările ar trebui să își revizuiască legislația pentru a se asigura că aceasta este în conformitate cu planurile lor de pregătire pentru pandemii până la sfârșitul anului 2023 și să adopte un nou tratat și regulamente internaționale revizuite în domeniul sănătății până anul viitor, care să investească mai mult în pregătirea comunităților locale.

Este recomandat, de asemenea, ca țările să crească finanțarea internă a sănătății cu 1% din produsul intern brut și finanțarea globală a sănătății cu cel puțin 15 miliarde de dolari pe an, ceea ce Chapagain a descris ca fiind o investiție bună de făcut”. Lucrul important este că trebuie să existe voința politică de a se angaja în acest sens”, a spus el. Dacă există, este posibil”.

Adolescenții care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte au un risc cu 50% mai mare de a dezvolta o boală gravă la maturitate

Somnul suficient și de calitate este esențial pentru a preveni numeroase boli grave. Specialiștii recomandă să dormim între 7 și 9 ore pe noapte începând cu vârsta de 18 ani, până la 65 de ani. În cazul adolescenților, al copiilor mai mici sau al sugarilor, numărul de ore de somn trebuie să fie chiar mai mare. Spre exemplu, în cazul nou-născuților, durata de somn trebuie să fie de 14-17 ore pe zi, în timp ce la școlari și preșcolari, aceasta este de 9-13 ore, iar la adolescenți cu vârsta între 14 și 17 ani durata somnului este de 8-10 ore.

Dacă nu ne odihnim suficient, imunitatea are de suferit, crește riscul de apariție a problemelor respiratorii, putem să luăm în greutate din cauza dereglărilor hormonale, iar acest fenomen duce, mai departe, la creșterea riscului de boli cardiovasculare, diabet și boli autoimune.

Un studiu recent al cercetătorilor suedezi publicat în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry arată că adolescenții care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte prezintă un risc cu 40% mai mare de a dezvolta la maturitate scleroză multiplă, o boală autoimună gravă care nu beneficiază încă un tratament de vindecare completă.

Printre simptomele sclerozei multiple amintim:

  • Oboseală
  • Probleme de vedere
  • Amorțeală și furnicături
  • Spasme musculare, rigiditate și slăbiciune
  • Probleme de mobilitate, dureri cronice
  • Probleme cu gândirea, învățarea și planificarea
  • Depresie și anxietate
  • Probleme sexuale
  • Probleme cu vezica urinară
  • Probleme intestinale
  • Dificultăți de vorbire și de înghițire

Cauzele sclerozei multiple nu sunt pe deplin cunoscute. Factorii genetici și de mediu (poluarea, expunerea redusă la soare), fumatul activ sau pasiv, dar și anumite infecții (virusul Epstein Barr, citomegalovirusul, virusul varicelo-zosterian, clostridium perfringens tipul B, virusul rujeolic, retrovirusuri endogene) sunt însă posibile cauze asociate acestei afecțiuni grave.

Potrivit experților, un alt factor care se adaugă ar putea fi și faptul că nu dormim suficient în adolescență.

Cercetătorii de la Karolinska Institutet au analizat tiparele de somn a peste 5.000 de adulți în timpul adolescenței. Astfel, ei au constatat că persoanele care dormeau în adolescență mai puțin de 7 ore pe noapte prezentau un risc cu 40 sau chiar 50% mai mare de a dezvolta ulterior scleroză multiplă.

Explicația ar putea consta în faptul că privarea de somn duce la perturbarea imunității, un factor recunoscut ca având o influență majoră în dezvoltarea bolilor autoimune.

sursa: www.csid.ro

Cum vor vota cetățenii fără înregistrare la domiciliu și cei internați în spitale
Articolul anterior
Tragic accident la Drochia. Un bărbat a lăsat în urmă o soție îndurerată și o fiică de 4 ani
Articolul următor