Dacă ai avut vreodată poftă bruscă de ceva dulce, sărat sau crocant, s-ar putea să nu fi fost decizia ta. Potrivit cercetărilor recente, în spatele acestor impulsuri ar putea sta… bacteriile din intestinul tău.
Intestinul – al doilea creier?
Nu e o metaforă poetică: intestinul tău este străbătut de peste 500 de milioane de neuroni și este conectat la creier prin nervul vag. Această axă intestin–creier joacă un rol esențial în reglarea apetitului, emoțiilor și poftei de mâncare.
„Microbiomul intestinal are capacitatea de a influența direct centrii plăcerii și recompensei din creier”, explică dr. Emeran Mayer, autorul cărții The Mind-Gut Connection.
Bacteriile care cer zahăr
Studiile arată că anumite tipuri de bacterii intestinale prosperă din zahăr și carbohidrați rapizi, scrie publicația PUBMED. Pentru a-și asigura supraviețuirea, ele pot „manipula” gazda – adică pe tine – prin semnale chimice care stimulează:
- eliberarea dopaminei (hormonul recompensei),
- intensificarea poftei de mâncare pentru anumite alimente,
- modificarea dispoziției dacă „nu le dai ce vor”.
Experimentul care a uimit lumea
Un experiment revoluționar, publicat în revistă Nature, a demonstrat că microbiomul intestinal poate influența direct comportamentul alimentar și greutatea corporală, indiferent de aportul caloric.
Cercetătorii de la Washington University School of Medicine, coordonați de Dr. Jeffrey Gordon, au luat probe de microbiom intestinal de la două tipuri de șoareci:
- unii obezi, cu un regim alimentar bogat în grăsimi,
- alții slabi, dar sănătoși.
Aceștia au fost apoi crescuți în condiții sterile și au primit același regim alimentar.
Rezultatul?
Șoarecii care au primit microbiom de la donatori obezi au început să mănânce compulsiv, să stocheze mai multă grăsime și să se îngrașe rapid, în comparație cu cei care au primit microbiom de la donatori slabi – chiar dacă mâncau aceeași cantitate de hrană.
Ce înseamnă acest lucru?
Microbiomul – ansamblul bacteriilor, ciupercilor și virusurilor care trăiesc în intestin – influențează absorbția nutrienților, reglarea metabolismului și chiar comportamentul alimentar.
Cercetătorii au constatat că bacteriile de la donatorii obezi:
- favorizau extragerea mai eficientă a energiei din alimente,
- influențau secreția de hormoni ai apetitului (precum leptina și grelina),
- modificau expresia genelor implicate în stocarea grăsimii.
Ce spune știința mai larg?
Acest studiu este un punct-cheie în înțelegerea ideii că obezitatea nu este doar o problemă de voință sau de calorii, ci și o problemă biologică, influențată de microorganismele din intestin.
Poți „reeduca” bacteriile… și poftele
Vestea bună: microbiomul este maleabil. În doar câteva zile, o dietă bogată în:
- fibre (linte, ovăz, mere),
- alimente fermentate (iaurt, varză murată),
- polifenoli (fructe de pădure, ceai verde),
…poate schimba compoziția florei intestinale și reduce poftele pentru zahăr și grăsimi nesănătoase.
Data viitoare când simți o poftă „de nicăieri”, întreabă-te:
Ești tu cel care poftește… sau bacteriile tale au preluat comanda?
Microbiomul nu doar că digeră mâncarea – el poate influența ce vrei să mănânci, când, și cât de mult. Cu alte cuvinte, un univers microscopic invizibil îți scrie meniul zilnic.
Recomandare: Dacă vrei să „antrenezi” microbiomul pentru alegeri mai bune, începe cu o schimbare simplă: un mic dejun cu fibre și alimente fermentate. Bacteriile bune îți vor mulțumi… și poftele tale s-ar putea calma.
