Când este necesară histerectomia?

Histerectomia este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale efectuate în ginecologie. Pe lângă faptul că este o intervenție de mare amploare, histerectomia este adesea inevitabilă din punct de vedere medical, iar o serie de mituri și complexitatea operației fac ca aceasta să fie mai greu acceptată de unele femei. Totuși, chirurgia modernă evoluează cu pași rapizi.

separator

Astazi, datorită progresului tehnologiei și pregătirii specializate a medicilor, operațiile majore pot fi efectuate cu succes cu ajutorul tehnicilor endoscopice. Beneficiile de care se pot bucura pacientele care optează pentru servicii medicale moderne de înaltă calitate, în conformitate cu standardele și practicile internaționale, sunt: recuperarea rapidă postoperatorie, timpul redus de spitalizare, traume și dureri mai mici, cicatrici minime, riscuri mult mai mici de complicații postoperatorii.

Despre inovațiile în histerectomie, indicațiile și opțiunile terapeutice aflăm de la medicul chirurg obstetrician – ginecolog Corina Cardaniuc, care face parte din echipa medicală a Spitalului Internațional Medpark.

– Când este necesară histerectomia?

Histerectomia este cea mai frecventă operație ginecologică majoră, ce constă în îndepărtarea chirurgicală a uterului cu sau fără anexe, fiind deseori unica opțiune de tratament menită să salveze viața pacientei. Există mai multe tipuri de histerectomie: subtotală, în care se excizează doar corpul uterului, fără colul uterin, și totală, în care se înlătură uterul împreună cu colul. Totodată, fiecărui tip de histerectomie i se poate asocia și anexectomia, adică excizia ovarelor, uni- sau bilaterală. De regulă, histerectomia reprezintă o soluție permanentă pentru mioamele uterine, hemoragiile uterine anormale, adenomioză. Este indicată în tumorile maligne de ovar, uter și col uterin, iar, uneori, și în boala inflamatorie pelvină și prolapsul de uter.

– Ce trebuie să știe pacientele cărora le este recomandată operația de înlăturare a uterului?

Pacientele trebuie să știe că există mai multe soluții terapeutice de înlăturare a uterului. Acest tip de intervenție se poate efectua prin mai multe modalități: abdominală, vaginală sau asistată laparoscopic. Acum, există intervenții chirurgicale moderne, mai puțin invazive, pacienta nu mai trebuie să suporte intervenție prin incizie abdominală largă care să necesite o recuperare lungă. Alegerea va depinde de mai mulți factori, cum ar fi operații suportate anterior, expansiunea procesului patologic ș.a.

– Când este indicată histerectomia abdominală?

În prezent, aproximativ 60% din histerectomii sunt efectuate pe cale abdominală, sau laparotomie. În cazul histerectomiei abdominale, medicul ginecolog va efectua o incizie de aproximativ 10 cm pe peretele abdominal anterior. Cel mai adesea, aceste incizii se fac deasupra liniei bikini, dar uneori, când uterul sau tumora este foarte mare, incizia se execută vertical, pe linia mediană a abdomenului.

Histerectomia abdominală poate fi efectuată chiar dacă sunt prezente aderențe sau dacă uterul este foarte mare, fiind o opțiune pentru tratamentul cancerelor ginecologice. Cu toate acestea, histerectomia abdominală este asociată cu un risc mai mare de complicații, cum ar fi hemoragia sau leziuni ale nervilor și țesuturilor. În general, histerectomia abdominală necesită un timp de recuperare mai lung decât histerectomia vaginală sau cea laparoscopică.

– Ce presupune tehnica histerectomiei vaginale sau înlăturării uterului prin vagin? Când este indicată?

Histerectomia vaginală este una din metodele noi în chirurgia ginecologică, în acest caz nu se face nici o incizie pe abdomen. Atunci când este posibil, abordarea vaginală pentru efectuarea histerectomiei este metoda de elecție, cea mai puțin invazivă, care se asociază cu rezultate mai bune, o recuperare mai rapidă și reluarea în timp scurt a activităților zilnice. Pentru a efectua o histerectomie vaginală, uterul trebuie să fie accesibil prin vagin. Nașterile vaginale în antecedente sau prolapsul utero-vaginal măresc probabilitatea de a putea efectua cu succes o histerectomie vaginală. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca ori de câte ori este posibil, histerectomia vaginală să fie abordarea de alegere.

– Există riscuri în histerectomia vaginală?

Histerectomia vaginală produce, în general, mai puține complicații decât histerectomia abdominală sau laparoscopică. Timpul de vindecare este mai scurt decât în cazul intervențiilor chirurgicale abdominale, cu revenirea mai rapidă la activitățile zilnice normale. Din păcate, femeile care au aderențe după o operație abdominală anterioară sau care au un uter foarte mare nu pot să beneficieze de acest tip de intervenție chirurgicală. Histerectomia vaginală poate să nu fie posibilă în caz de endometrioză severă. În plus, cancerele de ovar, cervix sau uter nu pot fi tratate în mod adecvat cu o histerectomie vaginală.

– Dacă pacienta dorește să păstreze colul uterin, histerectomia vaginală e posibilă?

Nu este posibilă și, în acest caz, ar trebui să fie luată în considerare o altă metodă de intervenție. Dacă colul uterin nu este îndepărtat în timpul histerectomiei, persistă posibilitatea de dezvoltare a cancerului de col uterin, iar femeia trebuie să continuă să efectueze testul Papanicolau.

– Uterul poate fi înlăturat prin metoda laparoscopică?

Efectuarea unei histerectomii pe cale laparoscopică este indicată atunci când histerectomia vaginală nu este posibilă. Laparoscopia presupune efectuarea a 4-5 incizii mici pe peretele abdominal, de 1 cm, și introducerea în abdomen a instrumentelor medicale de mici dimensiuni, dar și a unei camere video conectată la monitorul digital. În caz de endometrioză, metoda facilitează inclusiv excizia focarelor extrauterine. Atunci când este suspectată o endometrioză severă sau o boală adezivă pelviană, este preferată histerectomia laparoscopică față de histerectomia vaginală, iar în comparație cu histerectomia abdominală, histerectomia laparoscopică se asociază cu o durere mai mică, are un risc mai mic de infecție și necesită o internare mai scurtă în spital.

De ce să alegi Spitalul Internațional Medpark pentru o intervenție chirurgicală ginecologică?

Spitalul Medpark activează în baza standardelor internaționale de îngrijire medicală, fapt confirmat de acreditarea Joint Commission International – cea mai înaltă apreciere a calității și siguranței actului medical la nivel mondial. Medicii instituției medicale beneficiază în mod constant de cursuri de pregătire profesională în domeniul chirurgiei ginecologice.

O mare varietate de intervenții chirurgicale abdominale, vaginale și minim invazive sunt efectuate la Spitalul Internațional Medpark. În funcție de diagnosticul stabilit, necesitatea intervenției și preferința pacientelor, medicii selectează metoda de tratament și soluția care să ofere cea mai înaltă eficiență și siguranță. Efectuarea operațiilor presupune o durată redusă de spitalizare și condiții excelente pre- și postoperatorii.

Fă o programare acum la medicul ginecolog, contactând personalul Medpark la numărul de telefon 022 40 00 40 (disponibil 24/7) sau la Recepția Medpark.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Un supermicrob letal se răspândește global și îi pun în alertă pe specialiști
Articolul anterior
O vedetă de la noi a rămas fără cont pe Instagram. I se cer mulți bani pentru a-l restabili
Articolul următor