Care este legătura dintre obezitate şi problemele stomatologice?

În ultimii ani, au apărut o serie de studii conform cărora ar exista semne clare de boală parodontală la cei care au un indice de masă corporală mai mare de 30. Care este, potrivit medicilor, legătura exactă între obezitate şi sănătatea orală.

Care este legătura dintre obezitate şi problemele stomatologice?

“Obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă omenirea în ultimii ani, iar corelaţia dintre obezitate şi problemele dentare este mai mult decat evidentă. Definiţia obezităţii este acumularea de ţesut adipos (grăsime) mult peste limita normală, adică o valoare mai mare de 30 a indicelui BMI (body mass index). Legătura dintre problemele dentare şi obezitate stă chiar în factorul principal care determină obezitatea, mai exact excesul alimentar. Acest exces alimentar se referă la cantităţi crescute de alimente procesate cu conţinut crescut de calorii”, dezvăluie medicul stomatolog Adrian Mina.

Cum determină obezitatea apariţia problemelor la nivel dentar

“Este simplu! Prin ingestia de alimente bogate în carbohidraţi, ph-ul de la nivelul cavităţii orale scade considerabil, bacteriile care populează mediul oral sunt hrănite din belşug cu aceste alimente preferate, producând cantităţi crescute de acizi cu rol de demineralizare a ţesutului dentar. Deci procesul este simplu: alimente bogate în zaharuri – descompunerea lor în acizi – demineralizarea ţesutului dentar – carii”, spune Dr. Adrian Mina.

Astfel, obezitatea nu poate duce doar la apariţia cariilor, ci poate cauza şi probleme ceva mai grave, cum ar fi bolile paradontale.

“Pe lângă acest proces simplu care are drept rezultat apariţia de leziuni carioase, numeroase studii asociază problemele parodontale cu obezitatea. Această legătura este cauzată de prezenţa în saliva persoanelor obeze a unor cantităţi enorme de microorganisme implicate în patologia parodontala, de tipul Selenomonas Noxia. Deci, pe lângă procesul de favorizare a apariţiei cariilor, dieta bogata în carbohidraţi care determină obezitatea, stimulează şi întreţine şi afecţiunile parodontale cu rezultate dezastruoase asupra stării de sănătate generală”, explică medicul.

Importanţa dietei echilibrate pentru sănătatea dinţilor

Pentru scăderea indicelui de masă corporală, dar şi pentru reducerea riscului de îmbolnăvire a cavităţii orale, este recomandată o dietă echilibrată.

“Drept urmare, măsurile impuse pentru limitarea obezităţii – consum bogat de fructe şi legume şi scăderea alimentelor procesate şi bogate în zaharuri, au un rezultat benefic şi asupra sănătăţii orale prin limitarea factorilor favorizanţi ai cariilor dentare şi a bolii parodontale”, este de părere medicul stomatolog.

sursa

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Șase ingrediente sănătoase pe care să le adaugi în salate
Articolul anterior
Fii solidar cu Moldova! Consumă responsabil energia electrică, energia termică și combustibilul
Articolul următor