Care sunt avantajele pentru sănătate dacă ești scund?

29/05/2023

Unele dintre cercetările recente arată corelații între înălțimea mai mică și rezultate mai bune în materie de sănătate, cum ar fi longevitate mai mare și rate mai scăzute de cancer.

Potrivit Dr. Josh Axe, „În medie, oamenii scunzi trăiesc mai mult și au o incidență mai mică a cancerului. O teorie sugerează că se întâmplă așa, deoarece cu mai puține celule, există mai puține probabilități ca una să aibă defecte”.

Înlățimea are impact asupra sănătății

Cercetătorul Thomas Samaras, care studiază înălțimea de 40 de ani, a calculat că, dacă americanii si-ar păstra proporțiile la fel, dar ar fi cu doar 10 la sută mai scunzi ar economisi 87 de milioane de tone de alimente pe an, trilioane de galoane de apă și milioane de tone de gunoi.

Oamenii mai mici tind să mănânce mai puțin și să utilizeze mai puține resurse pentru îmbrăcăminte, ceea ce ajută la conservare, pe măsură ce tot mai multe resurse devin din ce în ce mai rare.

Asta nu e tot. Alte beneficii studiate pentru sănătate de a fi scund includ:

· Mai puține boli cronice legate de vârstă

· Longevitate

· Avantaje biologice, cum ar fi „replicarea celulară redusă, deteriorarea mult mai mică a ADN-ului și incidența redusă a cancerului”

· Globulină cu legare mai mare a hormonilor sexuali, care este legată de sănătatea ficatului, coagularea sângelui și combaterea infecțiilor

· Apărare mai bună împotriva diabetului

· Risc redus de boli de inimă

Multe cercetări arată că există avantaje de a fi scund, dar înseamnă acest lucru că ești condamnat dacă ești înalt? Nu neaparat.

După cum a remarcat Dr. Rod McEver:

„Cercetările pe această temă sunt în mare măsură epidemiologice. Aceasta înseamnă că oamenii de știință studiază distribuțiile rezultatelor în materie de sănătate în populații mai largi pentru dovezi ale legăturilor dintre aceste rezultate și cauzele lor. În aceste tipuri de studii, este adesea dificil de stabilit cauzalitate, deoarece mulți alți factori ascunși pot fi în joc.

Cu alte cuvinte, luați rezultatele lor ca pe o ipoteză demnă de a fi luată în calcul, dar nu va pe un adevăr absolut”.

Acestea fiind spuse, s-a constatat că aceia dintre noi mai predispuși să se lovează de tavane și uși joase au șanse scăzute de boli coronariene, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială și colesterol ridicat. În schimb, studiile au arătat că suntem expuși unui risc mai mare de vene varicoase, bătăi neregulate ale inimii, leziuni ale nervilor la nivelul brațelor și picioarelor și infecții ale pielii și oaselor.

Între schimb, cei scunzi, pot, în medie, să sufere de mai puține boli cronice legate de dietă și să trăiască mai mult. Unii cercetători au sugerat că diferența dintre speranța de viață între sexe se datorează, de fapt, diferențelor de înălțime. (Durata medie de viață pentru femeile din SUA este cu aproximativ cinci ani mai lungă decât pentru bărbați, care sunt cu aproximativ 8% mai înalți.)

sursa: clicksanatate.ro

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!