Care sunt diferențele dintre vaccinul anti-Covid Pfizer/BioNTech, Sputnik V și AstraZeneca

27/02/2021

În pragul campaniei de vaccinare este potrivit să fim informați cu privire la vaccinurile anti-Covid create de mari laboratoare ale lumii. Care sunt diferențele în tehnologia de producere, ce reacții adverse cauzează vaccinurile? Ce se cunoaște, până în acest moment, despre vaccinurile anti-Covid-19?

Este de menționat că toate vaccinurile, atât Pfizer/BioNTech, cât și Sputnik V și AstraZeneca, pot cauza reacții adverse.

Potrivit specialiștilor, vaccinurile Sputnik V și AstraZeneca ar provoca efecte secundare mai pronunțate decât vaccinul Pfizer/BioNTech, deoarece primele două aduc în organism atât vectori adenovirali, cât și proteina antigen extrasă din virusul Covid-19. Totodată, s-a observat că vaccinul Pfizer/BioNTech cauzează reacții secundare mai puternice după a doua administrare, spre deosebire de vaccinurile Sputnik V și AstraZeneca, care pot fi resimțite mai acut chiar după prima doză și mult mai ușor după al doilea rapel.

Care este diferența dintre vaccinul rusesc Sputnik V și cel creat de compania britanică AstraZeneca?

Ambele vaccinuri folosesc Adenovirusuri neutralizate pentru a aduce în organism proteina antigenică Spike din componența virusului SARS-CoV-2 (Covid-19), aceasta având rolul de a stimula sinteza anticorpilor protectori. Vaccinul rusesc folosește tulpini care afectează specia umană, iar cel britanic – un vector adenoviral, comun pentru cimpanzei. Adenovirusurile modificate nu se înmulțesc în organism.

Vaccinul Sputnik V, cunoscut sub numele de Gam-COVID-Vac, este un vaccin ADN care utilizează o abordare recombinantă a două tipuri de adenovirusuri întâlnite la om, folosind adenovirusul 26 (Ad26) și adenovirusul 5 (Ad5) ca vectori pentru expunerea la proteina spike a virusului Covid-19. Utilizarea a două serotipuri diferite, care sunt administrate la distanță de 21 de zile, este menită să depășească orice imunitate pre-existentă a adenovirusului în populație. Vaccinul se administrează în două doze.

Vaccinarea cu Sputnik V are loc în două etape: primul rapel include o doză intramusculară dintr-un vector adenoviral (serotipul 26), după trei săptămâni – alta (serotipul 5). Ambele poartă aceeași proteină S a coronavirusului.

Vaccinul Sputnik V este asemănător vaccinului creat de compania britanică AstraZeneca, care folosește de asemenea un vector adenoviral, acesta fiind unul comun pentru cimpanzei, cunoscut sub numele de ChAdOx1. Vaccinul AstraZeneca se administrează de asemenea în două etape, al doilea rapel fiind recomandat după 10 săptămâni.

Vaccinul de la Pfizer/BioNTech conține un ARN mesager care induce crearea în organism a proteinei antigene ,,spike” și elaborarea anticorpilor protectori împotriva acesteia.

Ce se cunoaște până în acest moment despre vaccinul Sputnik V

Vaccinul Sputnik V este creat în Centrul Gamaleya (ФГБУ «НИЦЭМ им. Н.Ф.Гамалеи» Минздрава России). Înregistrarea vaccinului este „condiționată”, deoarece două din trei faze ale testelor au fost finalizate, dar, potrivit Ministerului Sănătății al Rusiei, datele obținute ar fi suficiente pentru demararea vaccinării persoanelor din grupuri de risc.

Rusia este prima țară care a aprobat vaccinul, în grabă, fiind gata să vaccineze persoane din grupurile de risc până la finalizarea celei de-a treia faze a încercărilor.

Vaccinul ar induce formarea imunității umorale și celulare împotriva infecției cu coronavirus cauzată de virusul SARS-CoV-2. Ministerul rus a raportat că imunitatea după vaccinare cu Gam-COVID-Vac poate dura până la doi ani. Însă Anton Ershov, profesor de fiziopatologie la Universitatea Secenov a declarat că nu există date care ar confirma ipoteza. Potrivit unui studiu din revista The Lancet , vaccinul Sputnik V s-a dovedit a fi eficient în proporție de 91,6%.

Efecte secundare

Mai multe dintre persoanele care s-au vaccinat cu Sputnik V și serul AstraZeneca s-au plâns de reacţii adverse mai puternice chiar după prima doză. Și asta spre deosebire de vaccinul de la Pfizer/BioNTech, care provoacă reacții adverse mai puternice după cea de-a două doză, conform observațiilor făcute de medici.

Efectele secundare după administrarea vaccinului Sputnik V, conform prospectului: se pot dezvolta în prima sau a doua zi după vaccinare și trec în 3 zile. Mai frecvent pot apărea reacții generale de scurtă durată (sindrom gripal caracterizat prin frisoane, febră, artralgie, mialgie, astenie, stare generală de rău, dureri de cap) și local (durere la locul injecției, înroșire, edem).

Mai puțin frecvente: greață, dereglări de digestie, scăderea poftei de mâncare. Uneori – mărirea ganglionilor limfatici regionali. Unii pacienți pot dezvolta reacții alergice, o creștere pe termen scurt a nivelului transaminazelor hepatice, creatininei și creatinfosfochinazei din serul sanguin.

Contraindicații pentru utilizare: hipersensibilitate la orice componentă a unui sau altui vaccin care conține componente similare; istoric de reacții alergice severe; boli acute infecțioase și non-infecțioase; sarcina; perioada alăptării; vârsta pana la 18 ani (din cauza lipsei de date privind eficiența si siguranța).

În caz de ARVI ușoară, boli infecțioase acute ale tractului gastro-intestinal, vaccinarea se efectuează după ce temperatura revine la normal.

Vaccinul este indicat cu prudență în bolile cronice ale ficatului și rinichilor; afecțiuni severe ale sistemului endocrin (diabet zaharat); boli grave ale sistemului hematopoietic; epilepsie; accidente vasculare cerebrale și alte boli ale sistemului nervos central; boli ale sistemului cardiovascular (istoric de infarct miocardic, miocardită, endocardită, pericardită, boli cardiace ischemice); imunodeficiențe primare și secundare; boli autoimune; boli pulmonare, astm și BPOC; pacienților cu diabet și sindrom metabolic; pacienților cu reacții alergice; atopie; eczemă.

Vaccinul Sputnik V se păstrează congelat, la temperaturi nu mai joase de minus 18 grade, înainte de utilizare se menține la temperatura camerei, dar nu mai mult de 30 de min. Înainte de injectare se agită ușor. Reînghețarea este inadmisibilă.

Reacții adverse la vaccinul AstraZeneca

Din 81.000 de doze de vaccin AstraZeneca administrate în România au fost raportate 899 de reacţii adverse. Mai multe decât în cazul imunizării cu vaccinurile Pfizer şi Moderna. Reacţiile adverse posibile variază de la durere la locul injecţiei, la frisoane, febră, vărsături şi erupţii pe piele.

Pacientă imunizată: Primele reacţii au apărut a doua zi constând în frisoane, febră destul de mare, în jur de 40. Dureri de cap, ameţeli, stare de moleşeală.

Potrivit Dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonator campanie de vaccinare din România: ,,Vaccinul AstraZeneca folosește un alt tip de vaccin, foloseste un vector viral. La cea de-a doua doză, rata de reacții adverse este mult scazută, comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager (Pfizer/BioNTech, Moderna).

Jens Spahn, ministrul german al Sănătăţii: ,,Niciunul dintre cei care s-au imunizat cu prima şi a doua doză de vaccin AstraZeneca nu a fost internat în spital după vaccinare, în comparaţie cu cei care nu s-au vaccinat. Deci oferă protecţie”.

Reacţii alergice la vaccinul AstraZeneca (sursa: prospect AstraZeneca)

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)

– sensibilitate, durere, căldură, mâncărimi sau vânătaie la nivelul locului de administrare a injecției

-senzație de oboseală

-frisoane sau senzație de febrilitate

-durere de cap

-greață

-durere articulară sau musculară

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)

-umflare sau înroșire la nivelul locului de administrare a injecției

-febră

-vărsături sau diaree

Mai puțin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane)

-somnolență sau amețeli

-scădere a poftei de mâncare

-umflare a ganglionilor limfatici

-transpirație excesivă, mâncărimi ale pielii sau erupții pe piele

Potrivit doctorului Valeriu Gheorghiță ,,mai mulți oameni vaccinați cu AstraZeneca au avut reacții adverse după prima doză”. Potrivit medicului, înregistrarea mai multor reacții adverse în cazul vaccinului de la AstraZeneca, după prima doză, ține de componența vaccinului.

„Explicația este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Acest vaccin folosește un vector viral. Nu sunt neapărat reacții adverse mai grave, sunt mai frecvente decât la vaccinurile care folosesc o altă tehnologie. Însă, particularitatea este, că la cea de-a doua doză, rata de efecte adverse este mult scăzută la AstraZeneca comparativ cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvența reacțiilor adverse este mai mare decât după prima doză”.

Coordonatorul campaniei de vaccinare spune că apariția efectelor adverse față de vaccinul AstraZeneca ține și de reacția organismului față de tipul de antigen folosit.

„În cazul acestui vaccin(n.r.AstraZeneca), organismul reacționează atât față de vector, cât și față de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina spike. Acesta este motivul pentru care reacțiile adverse sunt mai frecvente. Ceea ce este important de reținut este beneficiul pe care îl obținem după vaccinare”, a mai precizat medicul.

Un studiu din Scoția arată eficiență după prima doză de AstraZeneca

Medicul a adus în discuție un studiu prospectiv evaluat în Scoția pe aproximativ 5,4 milioane de persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca și cu Pfizer.

„Peste 1,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu cele două tipuri de vaccinuri, doar cu prima doză. Acest număr de 1,1 milioane de persoane vaccinate a fost comparat cu aproximativ 3,2 milioane de persoane nevaccinate și datele sunt cât se poate de bune în ceea ce privește eficiența față de numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare. Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficiența vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer și peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca în ceea ce privește internarea pacienților diagnosticați cu COVID-19”, afirmă medicul.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro.

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.

Centrul de Sănătate Publică recomandă neadmiterea copiilor nevaccinați la procesul educațional

În legătură riscul infectării cu rujeolă în Chișinău, dar și în toată țara, Centrul de Sănătate Publică recomandă de a nu admite copiii nevaccinați în procesul educațional. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul unei ședințe la Primărie. Curtea Constituțională și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au explicat că, în cazul în care vaccinarea este obligatorie, persoanele care nu doresc să se vaccineze trebuie să opteze pentru metode alternative de învățământ, a subliniat Vladimir Bolocan, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, contraindicațiile absolute la vaccinare sunt doar reacțiile alergice periculoase, ceea ce se întâmplă foarte rar.

În cadrul Centrului Mamei și Copilului, există un centru special creat pentru a analiza cazuri de contraindicații temporare pentru vaccinare. În momentul în care contraindicații temporare nu mai există, atunci copilul poate fi vaccinat.

Șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială a declarat că vaccinurile sunt sigure, sunt utilizate de mai mulți ani. „Îndemn pe toți să se vaccineze și pe toți liderii de opinie să se alăture mesajului nostru de a promova vaccinarea, mai ales că se aproprie și Săptămâna Conștientizării Vaccinării, o săptămână în care noi intensiv și explicit pentru fiecare vom aduce mesaje corecte și clare despre vaccinare, despre vaccin și despre totul ce se învârte în jurul vaccinului”, a menționat Vladimir Bolocan.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost raportate 37 de cazuri de rujeolă. Din numărul total, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri au fost confirmate în municipiul Chișinău.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu s-au vaccinat la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

ALARMANT! Numărul tinerilor sub 50 de ani diagnosticaţi cu CANCER a crescut brusc cu 80%! De ce se îmbolnăvesc

Lumea medicală internaţională este alarmată de faptul că numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, tendinţele fiind îngrijorătoare la nivel mondial.

Specialişti spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, având un risc major de deces.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uluitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la persoanele de vârstă mijlocie.

În timp ce adulţii cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenţei globale a cancerului din 1995 până în 2020, s-a înregistrat o creştere notabilă în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc mai des de cancer?

Expertul CNN în domeniul sănătăţii, dr. Leana Wen – este medic de urgenţă şi profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington – susţine că tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese şi cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii şi plămâni; şi cancerul de stomac şi colorectal, potrivit unui studiu 2023 publicat în revista BMJ Oncology, citată de news.ro. Acestea sunt statistici similare pentru populaţiile mai în vârstă.

Dr Wen citează unii cercetători, potrivit cărora rata tot mai mare a obezităţii din ultimele decenii este asociată cu riscul de apariţie timpurie a cancerului.

„Schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creşterea consumului de alimente ultraprocesate, şi sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer. Alţii speculează că ar putea fi în joc factori de mediu, cum ar fi substanţele cancerigene eliberate în aer, apă şi alimente”, explică medicul.

Programele de screening, esenţiale

Dr. Wen spune că toată lumea ar trebui să vorbească cu medicul în fiecare an despre depistarea cancerului şi ar trebui să se asigure că îşi fac analizele care le sunt recomandate.

„Oamenii pot sări peste aceste teste din mai multe motive, fie că sunt ocupaţi cu munca şi cu responsabilităţile de îngrijire a familiei, sau s-ar putea să nu aibă un furnizor de îngrijire primară sau să se confrunte cu alte bariere în calea accesului la îngrijire.

Şi s-ar putea să creadă că nu au nevoie de aceste teste pentru că sunt tineri, sănătoşi şi se simt foarte bine. Dar statisticile surprinzătoare privind creşterea numărului de cazuri de cancer la persoanele tinere ar trebui să fie un apel la acţiune”, opinează specialistul.

Măsurile pe care tinerii le pot lua pentru a-şi reduce riscul de cancer

Multe cancere sunt asimptomatice în stadii incipiente. De aceea este nevoie de screening: pentru a detecta aceste cancere înainte ca ele să se răspândească. Tratamentul poate fi curativ dacă cancerele sunt depistate la timp, spune dr. Wen care are şi câteva recomandări pentru persoanele tinere. „Este esenţial ca oamenii să îşi cunoască riscurile”, spune dr. Wen.

„Mai exact, trebuie să ştie care este istoricul lor familial şi dacă au alte afecţiuni medicale sau factori legaţi de stilul de viaţă care le cresc riscul de cancer cu debut precoce. Toată lumea ar trebui să încerce să îşi afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-şi cunoască propriul istoric medical şi să-şi întrebe medicul dacă o anumită afecţiune le poate creşte riscul de cancer.

De asemenea, nu uitaţi să menţionaţi toţi factorii legaţi de stilul de viaţă, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare şi activitatea fizică, avertizează medicul. Fumatul şi consumul mare de alcool sunt factori de risc majori”, conchide medicul.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!