Ce se întâmplă cu virusul vara? Răspunsul unui epidemiolog

Vara este un moment-cheie în lupta cu coronavirusul. Și contrar a ceea ce s-ar putea crede, virusul nu moare la temperaturi înalte, ci doar se inactivează, își reduce transmisibilitatea. Specialiștii spun că la temperaturi ridicate, SARS-CoV-2 se transmite mult mai greu. Astfel că în lunile de vară, când ne așteptăm la temperaturi de peste 37 de grade Celsius, numărul persoanelor infectate ar putea să scadă semnificativ. Atenție însă! Medicii spun că virusul nu moare, ci devine inactiv în mediul extern.

separator

Tocmai de aceea, trebuie folosit acest răgaz: vara este un moment în care va trebui să ne pregătim foarte bine pentru al doilea val, spune Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Am câștigat timp ca să acționăm și să ne pregătim”, afirmă profesorul de la UMF Timișoara, pentru digi24.ro.

Epidemiologul se declară optimist în ceea ce privește posiblitatea ca virusul să nu mai activeze la temperaturi ridicate. El spune că a revăzut materiale documentate, susținute de cercetători de marcă, potrivit cărora la 4 grade, virusul are comportamentul „cel mai vioi”, adică transmisibilitatea sa e cea mai bună.

Coronavirusul și căldura

Alte studii spun că temperatura aceasta merge până la 10 grade, dar la 37 de grade, virusul practic se inactivează în mediu extern – nu în cel intern, în organism – în decurs de două zile, iar aici intervin nu numai temperatura, ci și umiditatea și radiațiile ultraviolete.

La 70 de grade, virusul e inactivat în decurs de cinci minute.

„În ultimele trei zile, au apărut 11 studii și acestea sunt susținute de colective de cercetători, dintre care unele să zicem că infirmă ceea ce am spus eu și ceea ce au spus alte studii, care, cu niște diferențe de valori de temperatură, susțin această idee, a reducerii transmisibilității pe perioada de vară. Deci, nu a dispariției virusului – că și asta este foarte important de înțeles: nu înseamnă că pe perioada de vară virusul dispare datorită creșterii temperaturii. El își scade transmisibilitatea”, a punctat profesorul Emilian Popovici.

„Să ne gândim la un exemplu: ce temperatură atinge volanul unei mașini – un obiect în general contaminat, că n-avem ce face – când bate soarele în parbriz. Nu putem să punem mâinile pe volanul ăla! Deci, în mod clar că nici virusul acolo nu se simte foarte confortabil. Pe perioada sezonului cald, în cazul în care vom avea temperaturi constant crescute, de 37 de grade plus, vom asista la o scădere a transmisibilității”, spune profesorul Popovici.

De ce virusul rezistă la tropice?

Unii ar putea obiecta că sunt zone în care chiar și în sezonul cald, la tropice, de exemplu, nu a scăzut transmisibilitatea virusului. Da, dar trebuie să ținem cont de un aspect meteo-climatic: la tropice, temperatura medie anuală este în jurul a 18 grade, cu plusuri de până la 24 de grade și cu o umiditate foarte mare. Acolo nu găsim în sezonul cald temperaturi foarte ridicate, care în ultimii ani caracterizează sezonul de vară la noi și atunci lucrurile acestea trebuie analizate sub o serie de aspecte, a explicat prof. Popovici.

„Credința mea ca epidemiolog este că în sezonul de vară transmisibilitatea se va reduce, dar în ciuda acestui fapt, perioada de vară trebuie să fie o perioadă de pregătire extrem de intensă. Dacă ne vom confrunta cu un nou val epidemic, odată cu răcirea vremii, spre luna octombrie – noiembrie, va trebui să fim extrem de bine pregătiți”, a punctat Emilian Popovici.

Asta înseamnă continuarea măsurilor care se vor lua de la nivel guvernamental cu aceeași responsabilitate, cu același profesionalism, pregătirea spitalelor care au lacune, sub toate aspectele; de asemenea, pregătirea județelor, la nivelul direcțiilor de sănătate publică; pregătirea populației – și aici profesorul face o sugestie: să fie incluși și specialiștii în psihiatrie-psihologie, care să modeleze mesajele transmise populației, ca să fie acceptate și înțelese cât mai bine.

Modelul suedez a fost înțeles „total eronat”

Expertul spune că relaxarea restricțiilor ar trebui să se facă probabil în trei etape și în acest context a adus în discuție modelul suedez, care, spune el, a fost înțeles „total eronat”. Ar putea constitui un exemplu pentru cum să se facă relaxarea.

„Mulți au înțeles că în Suedia nu se iau niciun fel de măsuri, ceea ce e total eronat. Sunt o serie de măsuri care s-au luat și viața lor nu mai este nici pe departe cum a fost înainte: adunările de oameni sunt limitate la 30 de persoane, liceele, facultățile funcționează online din luna februarie, nu se desfășoară activități sportive cu public, restaurantele sunt închise cu excepția celor care pot asigura această distanțare care trebuie să existe între mese, scaune etc., restul toate sunt închise, barurile la fel. Sunt deschise doar magazinele alimentare, care au program prelungit tocmai pentru ca să se evite aglomerarea. Acesta este modelul suedez pe care unii îl vedeau ca pe o liberalizare totală a măsurilor și o revenire la viața de dinainte. Nu spun că acesta va fi modelul de urmat, dar este un reper și ne putem da seama că nici acolo lucrurile nu se întâmplă cum au crezut unii sau alții. Și mai este o problemă care mai trebuie subliniată, respectiv reacția populației: la ei, din câte știu eu, nu a fost nevoie nici de poliție, nici de armată ca să se implementeze aceste măsuri. Și acest aspect trebuie luat în seamă într-un mod foarte serios”, a punctat profesorul Emilian Popovici.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Microbuzele din Capitală și-ar putea relua activitatea, cu 10 lei pentru o călătorie
Articolul anterior
Ploaia torențială a distrus totul în cale la Puhăceni, Bulboaca și alte localități din raionul Anenii Noi
Articolul următor