Ce se întâmplă cu virusul vara? Răspunsul unui epidemiolog

Vara este un moment-cheie în lupta cu coronavirusul. Și contrar a ceea ce s-ar putea crede, virusul nu moare la temperaturi înalte, ci doar se inactivează, își reduce transmisibilitatea. Specialiștii spun că la temperaturi ridicate, SARS-CoV-2 se transmite mult mai greu. Astfel că în lunile de vară, când ne așteptăm la temperaturi de peste 37 de grade Celsius, numărul persoanelor infectate ar putea să scadă semnificativ. Atenție însă! Medicii spun că virusul nu moare, ci devine inactiv în mediul extern.

separator

Tocmai de aceea, trebuie folosit acest răgaz: vara este un moment în care va trebui să ne pregătim foarte bine pentru al doilea val, spune Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Am câștigat timp ca să acționăm și să ne pregătim”, afirmă profesorul de la UMF Timișoara, pentru digi24.ro.

Epidemiologul se declară optimist în ceea ce privește posiblitatea ca virusul să nu mai activeze la temperaturi ridicate. El spune că a revăzut materiale documentate, susținute de cercetători de marcă, potrivit cărora la 4 grade, virusul are comportamentul „cel mai vioi”, adică transmisibilitatea sa e cea mai bună.

Coronavirusul și căldura

Alte studii spun că temperatura aceasta merge până la 10 grade, dar la 37 de grade, virusul practic se inactivează în mediu extern – nu în cel intern, în organism – în decurs de două zile, iar aici intervin nu numai temperatura, ci și umiditatea și radiațiile ultraviolete.

La 70 de grade, virusul e inactivat în decurs de cinci minute.

„În ultimele trei zile, au apărut 11 studii și acestea sunt susținute de colective de cercetători, dintre care unele să zicem că infirmă ceea ce am spus eu și ceea ce au spus alte studii, care, cu niște diferențe de valori de temperatură, susțin această idee, a reducerii transmisibilității pe perioada de vară. Deci, nu a dispariției virusului – că și asta este foarte important de înțeles: nu înseamnă că pe perioada de vară virusul dispare datorită creșterii temperaturii. El își scade transmisibilitatea”, a punctat profesorul Emilian Popovici.

„Să ne gândim la un exemplu: ce temperatură atinge volanul unei mașini – un obiect în general contaminat, că n-avem ce face – când bate soarele în parbriz. Nu putem să punem mâinile pe volanul ăla! Deci, în mod clar că nici virusul acolo nu se simte foarte confortabil. Pe perioada sezonului cald, în cazul în care vom avea temperaturi constant crescute, de 37 de grade plus, vom asista la o scădere a transmisibilității”, spune profesorul Popovici.

De ce virusul rezistă la tropice?

Unii ar putea obiecta că sunt zone în care chiar și în sezonul cald, la tropice, de exemplu, nu a scăzut transmisibilitatea virusului. Da, dar trebuie să ținem cont de un aspect meteo-climatic: la tropice, temperatura medie anuală este în jurul a 18 grade, cu plusuri de până la 24 de grade și cu o umiditate foarte mare. Acolo nu găsim în sezonul cald temperaturi foarte ridicate, care în ultimii ani caracterizează sezonul de vară la noi și atunci lucrurile acestea trebuie analizate sub o serie de aspecte, a explicat prof. Popovici.

„Credința mea ca epidemiolog este că în sezonul de vară transmisibilitatea se va reduce, dar în ciuda acestui fapt, perioada de vară trebuie să fie o perioadă de pregătire extrem de intensă. Dacă ne vom confrunta cu un nou val epidemic, odată cu răcirea vremii, spre luna octombrie – noiembrie, va trebui să fim extrem de bine pregătiți”, a punctat Emilian Popovici.

Asta înseamnă continuarea măsurilor care se vor lua de la nivel guvernamental cu aceeași responsabilitate, cu același profesionalism, pregătirea spitalelor care au lacune, sub toate aspectele; de asemenea, pregătirea județelor, la nivelul direcțiilor de sănătate publică; pregătirea populației – și aici profesorul face o sugestie: să fie incluși și specialiștii în psihiatrie-psihologie, care să modeleze mesajele transmise populației, ca să fie acceptate și înțelese cât mai bine.

Modelul suedez a fost înțeles „total eronat”

Expertul spune că relaxarea restricțiilor ar trebui să se facă probabil în trei etape și în acest context a adus în discuție modelul suedez, care, spune el, a fost înțeles „total eronat”. Ar putea constitui un exemplu pentru cum să se facă relaxarea.

„Mulți au înțeles că în Suedia nu se iau niciun fel de măsuri, ceea ce e total eronat. Sunt o serie de măsuri care s-au luat și viața lor nu mai este nici pe departe cum a fost înainte: adunările de oameni sunt limitate la 30 de persoane, liceele, facultățile funcționează online din luna februarie, nu se desfășoară activități sportive cu public, restaurantele sunt închise cu excepția celor care pot asigura această distanțare care trebuie să existe între mese, scaune etc., restul toate sunt închise, barurile la fel. Sunt deschise doar magazinele alimentare, care au program prelungit tocmai pentru ca să se evite aglomerarea. Acesta este modelul suedez pe care unii îl vedeau ca pe o liberalizare totală a măsurilor și o revenire la viața de dinainte. Nu spun că acesta va fi modelul de urmat, dar este un reper și ne putem da seama că nici acolo lucrurile nu se întâmplă cum au crezut unii sau alții. Și mai este o problemă care mai trebuie subliniată, respectiv reacția populației: la ei, din câte știu eu, nu a fost nevoie nici de poliție, nici de armată ca să se implementeze aceste măsuri. Și acest aspect trebuie luat în seamă într-un mod foarte serios”, a punctat profesorul Emilian Popovici.

Microbuzele din Capitală și-ar putea relua activitatea, cu 10 lei pentru o călătorie
Articolul anterior
Ploaia torențială a distrus totul în cale la Puhăceni, Bulboaca și alte localități din raionul Anenii Noi
Articolul următor
Alte articole interesante