Cercetătorii din Rusia au creat medicamentul ,,Mir-19” care va opri Covidul

11/04/2021

În Rusia, a fost brevetat medicamentul pentru coronavirus ,,Mir-19”, care în opinia cercetătorilor va opri infecția Covid-19. Medicamentul este administrat intranazal și ar trebui să împiedice proprietatea virusului de a se multiplica în organism.

,,Mir-19” este dezvoltat pe baza tehnologiei ARN-urilor interferente, care au fost studiate mulți ani pentru posibila lor utilizare terapeutică.

Duminică, serviciul de presă al Agenției Medicale și Biologice din Rusia a raportat că ФМБА a primit un patent pentru un medicament pentru prevenirea și tratamentul Covid-19, care se numește ,,Mir-19”.

Potrivit șefei agenției Veronika Skvorțova, acesta este un medicament care se administrează intranazal (prin nas) sau prin inhalare și oprește replicarea (înmulțirea) coronavirusului, precum și complicațiile severe ale covidului – pneumonia și sindromul de detresă respiratorie acută.

Tehnologia este una modernă și sofisticată. Explicația directorului general al companiei de cercetare Nikolai Kryuchkov:

„Mir-19” a fost dezvoltat pe baza tehnologiei ARN-urilor interferente, care au fost studiate mult timp pentru posibila lor utilizare terapeutică. Acestea sunt ARN-uri dublu catenare mici (20-30 perechi). Sunt sintetizate în așa fel încât, atunci când se leagă, blochează ARNm țintă, pe baza cărora sunt sintetizate anumite proteine (de exemplu, virale). Astfel, în teorie, este posibil să se blocheze sinteza proteinelor țintă în celule.

Dacă medicamentul este administrat prin căile respiratorii („MIR” este declarat ca medicament pentru inhalare), atunci acești ARN pătrund în membrana mucoasă și blochează sinteza anumitor proteine, de exemplu, proteinele SARS- Virusul CoV-2. Când o persoană este bolnavă și virusul se înmulțește în mod activ, este necesar să fie livrate ARN-urile interferente în celule în așa fel încât acestea să oprească sinteza proteinelor atacante.

Musa Haitov, imunolog, membru corespondent al Academiei de Științe din Rusia, director al Institutului de Imunologie al FMBA din Rusia, care a dezvoltat medicamentul, a declarat într-un interviu că au dezvoltat medicamente bazate pe mecanismul de interferență ARN timp de aproximativ 15 ani. În acest timp, au fost efectuate studii preclinice ale medicamentelor pentru hepatita C, rinita alergică, astmul bronșic. Dar medicamentul pentru prevenirea și tratamentul Covid-19 a fost creat în mai puțin de un an. S-a făcut o lucrare colosală. Cu ajutorul modelării computerizate, au fost selectate mai întâi molecule de ARN-uri mici care interferează, iar cele mai ineficiente opțiuni au fost treptat eliminate.

Am dezvoltat un sistem unic de livrare în celule, bazat pe molecule de peptide. Și apoi am creat un medicament cu două componente. S-a demonstrat mai întâi că medicamentul este foarte eficient în cultura celulară, în reducerea replicării SARS-CoV-2. Apoi, într-un model pe hamster, s-a demonstrat că medicamentul are o eficacitate antivirală ridicată.

În paralel, au fost efectuate studii de siguranță. S-a dovedit că medicamentul este absolut sigur.

Și cât de eficient va fi medicamentul trebuie stabilit în studiile clinice. Este clar că cu cât Mir-19 va fi introdus mai devreme în caz de coronavirus, cu atât eficacitatea tratamentului va fi mai mare. Dar dezvoltatorii promit că remediul va funcționa în aproape orice stadiu al bolii.

Eficacitatea medicamentului va fi clară numai după finalizarea studiilor clinice și atunci când testele vor fi efectuate pe o gamă largă de pacienți infectați cu coronavirus, afirmă imunologul Nikolai Kryuchkov. „Dar există speranța că această tehnologie va funcționa în cele din urmă, la fel ca în cazul vaccinurilor pe bază de ARNm”.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa