Coronavirus: a apărut o mutație care face virusul mai infecţios, dar mai puţin mortal

O mutaţie din ce în ce mai comună a noului coronavirus, identificată în Europa, America de Nord şi în părţi din Asia, face virusul să se transmită mai uşor, dar să fie mai puţin mortal, conform lui Paul Tambyah, preşedintele ales al Societăţii Internaţionale pentru Boli Infecţioase, transmite marţi Reuters.

separator

Paul Tambyah susţine că dovezile ştiinţifice sugerează că proliferarea mutaţiei D614G a noului coronavirus în anumite părţi ale lumii coincide cu o scădere a ratei mortalităţii, virusul devenind şi mai puţin letal decât era.

„Poate că este un lucru bun să avem un virus care este mai infecţios, dar mai puţin mortal”, a declarat Tambyah pentru Reuters, adăugând că majoritatea virusurilor au tendinţa să devină mai puţin virulente pe măsură ce suferă mutaţii.

„Este în interesul virusului să infecteze cât mai mulţi oameni fără să-i ucidă pentru că virusul depinde de gazdă pentru hrană şi adăpost”, susţine el.

Oamenii de ştiinţă au descoperit această mutaţie încă din luna februarie şi a circulat în Europa şi Americi, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care a precizat că nu există dovezi că această mutaţie a condus la îmbolnăviri mai severe.

Duminică, directorul general pentru sănătate din Malaezia, Noor Hisham Abdullah, a îndemnat la creşterea vigilenţei publice după ce autorităţile au detectat ceea ce ele cred că ar fi mutaţia D614G a noului coronavirus în două focare recente.

Sebastian Maurer-Stroh, de la Agenţia pentru ştiinţă, tehnologie şi cercetare din Singapore, a declarat că această variantă a virusului a fost identificată în oraşul-stat, dar că măsurile de izolare au prevenit răspândirea ei la scară largă.

Potrivit lui Noor Hisham, tulpina D614G detectată în Malaezia este de 10 ori mai infecţioasă, iar vaccinurile aflate în prezent în diferite etape de dezvoltare ar putea să nu fie eficiente în faţa acestei mutaţii.

Însă Tambyah şi Maurer-Stroh sunt de părere că astfel de mutaţii nu pot modifica virusul suficient de mult pentru a face potenţialele vaccinuri mai puţin eficiente, mai notează Reuters.

sursa: www.agerpres.ro

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Italia: Directorii de şcoli refuză să răspundă penal în caz de infectări
Articolul anterior
Cristina Gheiceanu, despre cum să găsești job și să trăiești în Elveția: ,,Este foarte diferită de alte țări, la acest capitol”
Articolul următor