Coronavirus: Ce s-ar fi întâmplat dacă nu era izolarea? Scenariu sumbru

12/06/2020

Cea mai utilă armă pe care am avut-o împotriva virusului a fost distanțarea socială. Potrivit experților, carantina a contribuit la evitarea unui număr extrem de mare de decese cauzate de noul virus. În cazul în care am fi continuat să umblăm liberi pe străzi, lucrurile ar fi stat complet altfel acum. Regimul de izolare a oprit răspândirea virusului și a salvat milioane de vieți pe tot globul.

Potrivit unui nou studiu realizat de Global Policy Laboratory din cadrul University of California at Berkeley, măsurile de siguranță au contribuit foarte mult la evitarea unui scenariu mult mai sumbru în contextul pandemiei, în special respectarea distanțării sociale prin izolarea acasă. Laboratorul a examinat efectele a peste 1.700 de măsuri de prevenire a coronavirusului (interdicțiile de călătorie, închiderea școlilor, suspendarea serviciilor religioase, anularea evenimentelor etc.) în șase țări: SUA, China, Coreea de Sud, Italia, Franța și Iran pentru a-ți arăta cât de mult bine au făcut acestea, raportează Jurnal.md, conform sursei citate.

Carantina a ajutat extrem de mult în China. Cercetătorii au descoperit că politicile implementate în perioada 16 ianuarie – 5 martie din China au salvat aproximativ 285 de milioane de oameni de la îmbolnăvire. Statul chinez a raportat până în prezent doar aproximativ 84.000 de cazuri. De asemenea, un studiu din luna martie arată că, în cazul orașului de origine al virusului, Wuhan, restricțiile au jucat un rol extrem de important. Închiderea orașului din 23 ianuarie a prevenit zeci de mii de infecții în provincia Hubei. Fără această măsură, cazurile din Hubei ar fi fost cu 65% mai multe, a estimat cercetarea.

Fără măsurile de limitare a deplasării și interacțiunii dintre oameni în SUA, studiul estimează că numărul infecțiilor s-ar fi dublat aproape la fiecare două zile din 3 martie până în 6 aprilie. Asta înseamnă că aproximativ 60 de milioane de persoane ar fi putut fi infectate în Statele Unite. Până acum, SUA au raportat 1,9 milioane de cazuri.)

Cât de mult a ajutat carantina în Europa?

Și în Europa a ajutat mult faptul că oamenii au fost obligați să stea acasă.

Potrivit unui studiu realizat de Imperial College London, restricțiile de circulație au contribuit la evitarea a 3,1 milioane de decese în 11 țări europene, din momentul în care aceste măsuri au fost puse în aplicare, din luna martie, până pe 4 mai.

O echipă de cercetători din Italia a stabilit recent că blocarea țării a prevenit aproximativ 200.000 de spitalizări între 21 februarie, data la care a fost raportat primul caz din Italia, și 25 martie. De asemenea, Italia ar fi evitat aproximativ 630.000 de decese în perioada martie – mai, potrivit studiului ICL. În plus, laboratorul de la University of California arată că, în statul italian, carantina a contribuit la evitarea a aproximativ 49 de milioane de infecții pe teritoriul țării.

Cu alte cuvinte, națiuni precum China au beneficiat de impunerea timpurie a restricțiilor, în timp ce întârzierile în SUA și Italia ar fi cauzat decese care ar fi putut fi prevenite, scrie playtech.ro.

În Germania, deși mai puțin de 1% din populație a contractat virusul, a evitat aproximativ 560.000 de morți din martie până în mai, a estimat studiul. În schimb, Spania și Marea Britanie – unde peste 5% din populație a fost infectată – ar fi evitat fiecare peste 400.000 de decese. Între timp, Franța ar fi prevenit aproximativ 690.000 de decese – cea mai mare valoare dintre cele 11 țări.

Per total, cercetătorii au stabilit că, în fiecare țară, carantina a avut un „impact mare asupra transmisiei”. În toate cele 11 țări, rata de reproducere (media de persoane pe care le infectează o persoană bolnavă) a fost semnificativ sub valoarea 1.

Ce au descoperit medicii în plămânii unui copil care acuza tuse persistentă de câteva luni

Câțiva medici din Paraguay au descoperit ceva cu totul neobișnuit în plămânii unui copil care acuza de câteva luni tuse constantă.

Copilul, în vârstă de cinci ani, suferea de tuse persistentă încă din luna decembrie a anului trecut. Părinții au zis că este vorba despre o răceală trecătoare și au amânat vizita la medic.

În timp ce efectuau verificări ample pentru a detecta problema, medicii au fost uimiți să găsească un obiect metalic, mai exact arcul unui pix, în plămânul stâng al copilului. Obiectul a fost vizibil pe radiografie.

Băiatul, a cărui identitate nu a fost specificată, a fost tratat mai întâi la Spitalul Regional De Villarrica, iar ulterior a fost transferat la Institutul Național de Boli Respiratorii și de Mediu pentru tratament de urgență.

Copilul este acum într-o stare stabilă, după ce medicii au îndepărtat cu succes arcul, pe 8 martie, conform baby.unica.ro.

Dr. Carlos Morinigo a spus că procedura a fost complicată din cauza timpului în care obiectul străin a stat în plămânul băiatului și a daunelor pe care le-a provocat.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că obiectul a dus la o „scădere probabilă’ a capacității plămânilor, doctorul Morinigo a precizat că starea plămânilor se va îmbunătăți pe măsură ce băiatul va crește. Medicul a postat pe rețelele de socializare câteva fotografii cu arcul de pix din plămânul băiatului.

„Trei luni de tuse. Și niciodată nu a fost dus la doctor până acum. Săracul de el!” – a transmis medicul.

De asemenea, el a ținut să le reamintească părinților să fie foarte atenți în preajma copiilor mici și să nu-i lase nesupravegheați sau în preajma obiectelor care le-ar putea face rău. Medicul a adăugat că părinții ar trebui să-i ducă întotdeauna copiii la medic dacă au o problem de sănătate persistentă, mai ales dacă e una ca tusea, care poate prevesti apariția bolilor grave.

Fertilitatea în Europa: Țările care au cel mai mare și cel mai mic număr de nou născuți

Peste 4 milioane de copii s-au născut în Uniunea Europeană în fiecare an în ultimele trei decenii, dar aceste cifre arată o tendință de scădere, scrie alephnews.ro.

În 2021, s-au născut 4,09 milioane de copii. Aceasta este a doua cea mai mică cifră din 1960 încoace. Cea mai mică cifră a fost înregistrată în 2020, când s-au născut 4,07 milioane de copii. Rata de fertilitate, care reflectă numărul de nașteri, s-a schimbat remarcabil în țările europene în ultimii 20 de ani. Ea a scăzut în 11 din cele 27 de state membre ale UE între 2001 și 2021.

Care sunt țările cu cea mai mare și cea mai mică rată de fertilitate din Europa? Cum s-a schimbat fertilitatea în Europa în ultimele două decenii? Cum variază în UE ponderea copiilor din mame născute în străinătate și a celor născuți în țară?

Franța are cea mai mare rată de fertilitate

În 2021, Franța a avut cea mai mare rată de fertilitate dintre statele membre ale UE, cu 1,84 de nașteri vii pe femeie, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Malta avea cea mai mică rată, cu 1,13 nașteri vii. Această medie pentru întreaga UE era de 1,53. Franța este urmată de Cehia (1,83), Islanda (1,82) și România (1,81).

În timp ce cea mai mare rată de fertilitate este înregistrată într-o țară (parțial) mediteraneană, nașterile vii pe femeie sunt remarcabil de scăzute în alte țări mediteraneene, cum ar fi Malta (1,13), Spania (1,19), Italia (1,25), Cipru (1,39) și Grecia (1,43).

În alte țări, ratele de fertilitate au fost următoarele: 1,72 în Danemarca, 1,7 în Turcia, 1,61 în Marea Britanie, 1,58 în Germania și 1,35 în Portugalia.

Copii născuți în UE: Cel mai mic număr înregistrat în 2020

Dacă ne uităm la numărul de copii născuți în UE, cel mai mic număr a fost înregistrat în 2020, respectiv 4,07 milioane. În ultima vreme, s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de nașteri în UE, care a început în 2008, an în care s-au înregistrat 4,68 milioane de nașteri.

Cum s-a schimbat rata de fertilitate?

Rata de fertilitate a crescut cu 8% în UE între 2001 (1,43 nașteri pe femeie) și 2021 (1,53 nașteri pe femeie). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Cehia (59%), urmată de România (43%) și de Slovacia și Slovenia (ambele cu 36%).

Cea mai mare scădere se înregistrează în Turcia

Turcia, care este una dintre cele mai populate țări din Europa, a înregistrat cea mai mare scădere a ratei de fertilitate în această perioadă. Aceasta a scăzut de la 2,38 în 2001 la 1,7 în 2021, ceea ce corespunde unei scăderi de 29%. Cu toate acestea, Turcia se află încă pe locul opt din 37 de țări pe lista celor mai mari rate de fertilitate.

Rata fertilității a scăzut, de asemenea, cu 24% în Malta, 16% în Finlanda, 7% în Portugalia și 5% în Olanda. Scăderea a fost mai limitată în Spania și Franța (3%), iar în Regatul Unit a fost de numai 1%.

La ce vârstă nasc femeile primul lor copil?

În 2021, vârsta medie a femeilor care dădeau naștere primului copil era de 29 ani în UE. Această vârstă a crescut în mod constant de-a lungul anilor; în 2013, era de 28,8 ani.

În 2021, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a fost cea mai mare în Italia și Spania, de 31,6 ani în ambele țări. Această vârstă a fost cea mai scăzută în Bulgaria, de 26,5 ani, urmată de Albania (26,6 ani) și Turcia (26,7 ani).

Vârsta medie a femeilor la nașterea primului lor copil a fost următoarea în alte țări: 31,2 ani în Irlanda, 31 de ani în Grecia, 30,9 ani în Anglia și Țara Galilor, 30,1 ani în Germania și 29,1 ani în Franța.

Sunt aceste mame născute în străinătate sau autohtone?

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate și a celor născute în țară variază semnificativ în Europa. Copii ai mamelor născute în străinătate variază de la 1% din total în Serbia la 65% din total în Luxemburg. Această valoare este de 20% sau mai mult în jumătate dintre țările luate în considerare aici.

În 2021, ponderea copiilor cu mame născute în străinătate era de 29% în Germania, Marea Britanie și Suedia. Această valoare era de 23 la sută în Franța. În afară de Serbia, ponderea copiilor de mame născute în străinătate era de 3% sau mai puțin în Polonia, Turcia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate a crescut în majoritatea țărilor UE între 2013 și 2021. Malta a înregistrat cea mai mare creștere, de 22 de puncte procentuale, urmată de Grecia și de Spania, Portugalia și România (5 puncte pentru fiecare țară).

Transplantul cu ambii plămâni a fost efectuat cu succes la pacienţi cu stadiu avansat de cancer. Metoda, perfecţionată în pandemie

Medicii din Chicago au realizat cu succes două transplanturi în care pacienţilor, ambii suferind de cancer pulmonar în stadiu avansat, li s-au înlocuit ambii plămâni, o procedură perfecţionată în timpul pandemiei în intervenţiile asupra pacienţilor bolnavi de COVID-19, scrie NBC News citat de digi24.ro.

Ambii pacienţi care au trecut prin transplant sunt în viaţă şi sunt acum sănătoşi. Când cancerul se întinde de la un plămân la altul şi nu mai răspunde la tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, pacienţii rămân, de regulă, fără nicio altă opţiune. Aşa s-a întâmplat şi cu Albert Khoury, un american de 55 de ani din Chicago, care a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în 2020. Iniţial, tumorile i-au afectat un singur plămân, însă, în ciuda tratametului, cancerul a avansat şi la celălalt. Bărbatul ajunsese în stadiul 4 al bolii, cel mai avansat.

„Mi-au spus: petrece cât mai mult timp cu fraţii tăi. Mai ai câteva luni de trăit”, a povestit bărbatul. Însă, în septembrie 2021, Khoury a devenit prima persoană cu cancer în stadiu atât de avansat care a fost supusă unui transplant cu doi plămâni. De atunci, de procedură a beneficiat şi Tannaz Ameli, o femeie de 65 de ani.

„Doar dacă toate celelalte opţiuni sunt epuizate luăm în calcul” o astfel de procedură, spune doctorul Ankit Bharat, şeful secţiei de chirurgie toracică de la Institutul de Medicină „Northwestern”, unde au avut loc operaţiile. În mod normal, transplantul pulmonar se face cu un singur plămân.

Însă există riscul ca dacă şi celălalt plămân al pacientului este canceros, tumorile să se extindă din nou la plămânul transplantat. Acesta a fost și motivul pentru care Ankit Bharat și echipa sa au decis să încerce transplantarea ambilor plămâni în același timp. Această abordare nu este potrivită pentru toți pacienții care au cancer în stadiu terminal, ci doar în cazul celor care au tumorile localizate la ambii plămâni, dar nu și la alte organe.

„Dacă cancerul s-a întins în afara plămânilor, nu mai putem face transplantul”, spune Ankit Bharat. În timpul procedurii, când plămânii sunt scoşi din pacient, acesta este ţinut în viaţă cu ajutorul unui aparat de bypass inimă-plămâni. Medicii de la Institutul Northwestern au realizat primele transplanturi duble de plămâni în timpul pandemiei, pe pacienţilor care sufereau de COVID în formă avansată.

Totuşi, procedura rămâne dificilă.

„Este o operaţie de amploare, deci ai nevoie de cineva care poate tolera atât intervenţia chirurgicală, cât şi terapia imunosupresoare necesară după transplant”, a declarat doctorul William Dahut, cercetător şef la Societatea Americană împotriva Cancerului, adăugând că riscul de complicaţii rămâne mare. Programul Institutului Northwestern îşi propune să efectueze operaţia pe 75 de pacienţi voluntari şi să arate procedura şi medicilor din alte spitale. „Chiar dacă putem da o nouă şansă la viaţă doar în cazul câtorva pacienţi, tot este o realizare profundă”, spune Ankit Bharat.