Coşmarul prin care trec bolnavii de Covid-19: unii trebuie să învețe chiar şi să meargă din nou, spun medicii

Aproape jumătate dintre românii care au ajuns la terapie intensive în spitalele din România din cauza Covid-19 au decedat. O arată cifrele Societății de Anestezie și Terapie Intensivă, care a analizat, toate cazurile de la 1 aprilie până în prezent.

separator

Singurul lucru bun în tot acest noian de vești rele este că doar jumătate dintre pacienții de la ATI au avut nevoie de ventilație mecanică, scrie stirileprotv.ro.

Conform datelor prezentate de Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă de la 1 aprilie până pe 9 iulie în secțiile ATI din toată țara au fost îngrijiți 1.720 de pacienți bolnavi de COVID-19.

Din nefericire, 45,9% dintre ei au murit. De altfel, rata mortalității a crescut în ultima vreme.

Prin ce chinuri trec cei care ies de la terapie intensivă?

Cei care au reușit să iasă din secția de Terapie Intensivă au trecut apoi prin chinuri îndelungate, spun medicii.

Recuperarea post-reanimare este o etapă extrem de dificilă, care poate să dureze de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de leziunile suferite la nivel pulmonar.

”Delia Stanciu, medic primar ATI, Spitalul ”Victor Babeș”: Un pacient care a stat o lună de zile în terapie încă este în spital pentru că recuperarea este extrem de dificilă. Afectarea nu este doar la nivel pulmonar, este și la nivel renal, și la nivel hepatic, și la nivel cardiac.

Beatrice Mahler, managerul spitalului ”Marius Nasta”: ”Au o dificultate în a respira și atunci când mănâncă, și atunci când fac doi pași, și atunci când se îmbracă. În plus, pacienții învață să meargă din nou pentru că și funcția locomotorie este grav afectată după o spitalizare mai lungă”.

Evoluția bolii provocate de noul coronavirus rămâne o enigmă chiar și pentru medici.

Beatrice Mahler, managerul Spitalului ”Marius Nasta”: ”Poți ajunge în terapie intensiva și dacă ești tânăr, și dacă ești în vârstă, și dacă ai comorbidităși și dacă nu ai. Nu putem vorbi despre o regulă, putem vorbi însă despre formă de afectare care, în acest moment, nici măcar la nivel internațional nu sunt studii care să ne indice că un anumit tip de persoană va face o formă severă de boală sau va avea în evoluție tratarea la terapie intensivă”.

Cele mai des întâlnite simptome ale pacienților din ATI au fost dispneea sau greutatea în respirație, în cazul a 72% dintre ei, tusea prezentă la 60%, febra mai mare sau egală cu 38 de grade, la 48% dintre bolnavi sau frisoane, la 20%.

Cei care au depășit perioada critică după infectarea cu acest virus au neapărat nevoie de ajutorul fizio-kineto-terapetului.

”Cu siguranță țin minte toată viața acest moment”.

Elena Copaciu, medic primar ATI la Spitalul Universitar de Urgență: ”Din păcate sunt foarte puține locuri unde există condiții bune pentru recuperarea adecvată. Întârzierea inițierii unui astfel de program pentru pacienți se poate traduce cu sechele. Se încearcă adaptarea unor servicii de recuperare, este o boală foarte gravă și din doi pacienți care intră în terapie intensivă, unul va deceda”.

Beatrice Mahler, managerul spitalului ”Marius Nasta”: ”Dacă reușești să treci de momentul de intubare și reușești să fii detubat trebuie să participi cu echipa medicală la detubare, să înveți să respiri singur. Cu siguranță țin minte toată viața acest moment”.

În ceea ce privește utilizarea paturilor de terapie intensivă, în acest moment din cele 2.882 de paturi disponibile în toată tara, 1.187 sunt ocupate de pacienți cu toate bolile.

Asta înseamnă mai mult de jumătate. Mai departe, dintre paturile ocupate, 328, adică un sfert, sunt pacienți cu COVID.

Incendiu la Bălți. Arde depozitul de pe teritoriul fabricii de blănuri
Articolul anterior
Italia prelungește până la 31 iulie restricțiile de intrare a cetățenilor moldoveni pe teritoriul țării
Articolul următor
Alte articole interesante