Covid-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

02/07/2020

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat de Fundația Medpark în luna martie, iar alte 80 de persoane s-au programat pentru perioada imediat următoare. Beneficiarii sunt lucrători medicali din toată țara care au suportat infecția Covid-19 în forme medii sau severe și se află în faza de convalescență. Rezultatele evaluărilor de până acum au arătat schimbări la nivelul mai multor organe, fiind valoroase din perspectiva înțelegerii impactului virusului SARS-CoV-2 asupra organismului.

• Cei mai afectați sunt plămânii

Rezultatele investigațiilor arată că la niciunul dintre pacienții investigați funcția respiratorie nu și-a revenit complet la o lună după suportarea infecției.

Angela Selivanov, medic internist, Medpark:

„Majoritatea pacienților prezentau clinic dispnee (respirație dificilă) și fatigabilitate (oboseală), deși funcția respiratorie (evaluată prin spirografie) era fără schimbări importante. Însă imagistica prin Tomografie Computerizată a arătat schimbări patologice pulmonare, așa-numite focare de tip «sticlă mată», la toți pacienții, la interval de o lună. După 2-3 luni schimbările sunt mai puțin exprimate la majoritatea pacienților, în timp ce la unii persistă modificări fibrotice drept urmare a infecției suferite și se recomandă monitorizarea ulterioară la medicul pulmonolog.”

• Efecte asupra altor organe

La 30% din beneficiarii proiectului, la o lună după tratament, încă persistau efectele toxice ale medicamentelor administrate, reflectate prin modificarea probelor hepatice. Specialiștii Medpark consideră că aceste efecte sunt, cel mai probabil, reversibile și funcția ficatului ar trebui să se restabilească în timp. În ceea ce privește funcția inimii, la unul din zece pacienți s-au depistat dereglări de ritm, schimbări la electrocardiografie, valvulopatii sau dilatarea cavităților cordului.

• Impactul psihoemoțional

Persoanele investigate în cadrul proiectului „Grijă pentru colegi” au beneficiat și de consultația unui psihoterapeut, deoarece stările de anxietate, depresia și frica încă persistă după stresul suferit – efecte care nu sunt de neglijat.

Doina Tcaci, asistentă medicală, spitalul raional Ștefan Vodă, beneficiară a proiectului:

„Am suferit psihologic și fizic în această boală. Tare ne-am protejat de la bun început, dar s-a întâmplat. Când s-a confirmat diagnosticul a căzut cerul peste mine. Infecția aceasta s-a dovedit a fi diferită de oricare altă boală, iar unele simptome nu au dispărut nici până acum. De aceea, posibilitatea de a face aceste investigații este un mare noroc.”

Ion Lungu, medic neurolog, spitalul raional Orhei, beneficiar al proiectului:

„Ceea ce mi s-a întâmplat a fost grav. Am avut organismul atât de slăbit, încât după spitalizare nu mă puteam ține pe picioare. În 20 de zile am pierdut 20 de kilograme. Eram foarte confuz. Acest proiect m-a făcut să simt susținere, m-a făcut să înțeleg că nu suntem singuri în fața furtunii, fapt pentru care sunt foarte recunoscător.”

Proiectul „Grijă pentru colegi” continuă

Serviciile oferite în cadrul proiectului „Grijă pentru colegi” includ toate evaluările necesare pentru aprecierea stării de sănătate în urma suportării infecției Covid-19, depistarea posibilelor consecințe și corijarea acestora. Valoarea investigațiilor și consultațiilor oferite depășește 4.000 de lei pentru o persoană, costurile fiind acoperite integral de către Fundația Medpark.

Pentru informații despre proiect accesați acest link.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa