Oamenii de știință au reușit să reînvie un creier de porc, la aproape o oră după ce acesta a murit, iar acum spun că aceeași tehnică ar putea fi folosită și la oameni, scrie evz.ro.
Deși sună ca ceva desprins direct din laboratorul lui Frankenstein, cercetătorii chinezi au reușit să reînvie creierul unui porc, la o oră după ce i-a fost scos din corp.
Oamenii de știință de la Baza de Cooperare Internațională pentru Știință și Tehnologie a provinciei Guangdong au reușit să restabilească undele cerebrale „considerate a reprezenta activitate conștientă” în creierul unui porc mort, folosind o nouă metodă, complet neobișnuită.
Tehnica funcționează prin încorporarea unui ficat sănătos în sistemul artificial de susținere a vieții, menținând creierul în viață.
Se crede că ficatul produce molecule de „energie de rezervă” numite „corpi cetonici”, care protejează creierul de leziuni.
Ce se poate face pentru un creier după un atac de cord
Tehnica a fost folosită până acum doar pe porci, dar cercetătorii spun că ar putea fi folosită și la om, în viitorul apropiat.
Cercetătorii sugerează că pacienții cu atac de cord ar putea fi resuscitați prin conectarea lor la ficatul de porc modificat genetic.
Când corpul intră în stop cardiac și inima încetează să bată, unul dintre cele mai dăunătoare lucruri este faptul că organele sunt lipsite de oxigen și energie.
În absența oricărei circulații a sângelui, celulele care alcătuiesc țesuturile importante încep în curând să moară.
Acest proces, numit ischemie, poate provoca leziuni ireparabile ale creierului în câteva minute, ducând la complicații de sănătate de-a lungul vieții sau la deces.
Ficatul poate prelungi durata după care creierul poate fi repornit
Cu toate acestea, analizând datele spitalului pentru pacienții cu stop cardiac, cercetătorii au observat un model surprinzător.
Pacienții care au suferit și ischemie hepatică au avut tendința de a prezenta leziuni neurologice mai grave, au stat mai mult timp în secția de terapie intensivă și au avut rate mai mari de mortalitate.
Pe de altă parte, cei al căror ficat a rămas sănătos, au avut tendința de a supraviețui mult mai mult și au avut rezultate mai bune de recuperare a sănătății.
Văzând acest lucru, cercetătorii au emis ipoteza că ar putea exista o legătură între funcția ficatului și modul în care creierul reacționează la stopul cardiac.
Așa că un grup de test a avut fluxul de sânge limitat doar la creier, iar un al doilea a avut și circulația întreruptă la ficat, în timp ce un al treilea a fost lăsat ca grup de control.
Când creierul porcilor a fost îndepărtat și disecat, cercetătorii au descoperit că cei care nu au avut ischemie hepatică au suferit mult mai puține leziuni ale creierului.
Punând aceste idei în practică, cercetătorii și-au propus să dezvolte un sistem de susținere a vieții care ar putea include un ficat sănătos.
De obicei, un sistem de susținere a vieții de bază constă dintr-o inimă și plămâni artificiali și este folosit pentru a pompa sânge proaspăt oxigenat către creier.
Această tehnică, numită oxigenare extracorporeală a membranei, ocolește rolul inimii și poate menține creierul unui pacient în viață până când activitatea cardiacă normală este restabilită.
Versiunea modificată de cercetători a adăugat un ficat viu în acest circuit, astfel încât sângele proaspăt să fie pompat prin acest organ înainte de a ajunge la creier.
Ce se întâmplă în creier
Creierele porcilor au fost apoi îndepărtate și conectate fie la sistemul de susținere a vieții de bază, fie la versiunea modificată, inclusiv cu un ficat.
În primul rând, creierul a fost lăsat deconectat timp de 10 minute, înainte ca suportul vital să fie pornit – pentru a simula un atac de cord masiv.
Pentru a testa această teorie, cercetătorii au indus artificial ischemie la 17 porci tibetani crescuți în laborator.
În sistemul fără ficat, activitatea creierului a revenit în decurs de o jumătate de oră și a persistat timp de trei până la patru ore după aceea.
Între timp, în creierele conectate la ficat, activitatea creierului a reapărut în decurs de o oră, dar a durat întreaga perioadă de observare de șase ore.
Cât de probabil este ca descoperirea să funcționeze la oameni
Ducând experimentul mai departe, cercetătorii au început să extindă timpul în care creierele au rămas deconectate înainte de a porni suportul vital.
Ei au descoperit că cel mai lung interval după care creierul a arătat o șansă serioasă de a fi reînviat a fost de 50 de minute.
Creierele lăsate detașate de corp pentru această perioadă de timp încă au produs unde alfa și beta, care indică o activitate conștientă pentru cele șase ore de la readucerea la viață.
Chiar și creierele care fuseseră lăsate timp de o oră întreagă puteau fi readuse la activitate conștientă, dar acest lucru a dispărut rapid după trei ore.
Speranță pentru recuperarea activității în creier la oameni
Deși îndepărtarea creierului, evident, nu ar funcționa pentru pacienții umani, cercetătorii spun că aceste descoperiri ar putea ajuta la salvarea de vieți.
Încorporând un ficat sănătos în procesul de susținere a vieții, medicii ar putea fi capabili să extindă fereastra de timp în care pacienții pot fi reînviați.
Acest lucru se poate face fie folosind un ficat artificial, fie prin conectarea pacientului la un alt ficat sănătos.
Cercetătorii notează chiar că progresele recente în crearea de „mini-porci modificați genetic” ar putea oferi o „aprovizionare utilă a organelor” pentru acest tratament.
În lucrarea lor, publicată în EMBO Molecular Medicine, dr. Zhiyong Guo, de la Universitatea Sun-Yat-Sen, și coautorii săi scriu: „Aceste constatări evidențiază potențialele ținte terapeutice pentru intervenție”.
