Cum s-a făcut şcoală în 1918, în timpul gripei spaniole

Virusul gripei spaniole a ucis aproximativ 5 milioane de oameni în întreaga lume, fiind una dintre cele mai mortale pandemii din istoria umanităţii, ce a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920. Nicio ţară nu a fost ocolită de cumplitul virus care a făcut ravagii acum mai bine de 100 de ani.

separator

În timp ce marea majoritate a oraşelor americane îşi închideau şcolile, trei dintre ele au optat pentru a le menţine deschise – New York, Chicago şi New Haven, potrivit istoricilor.

Deciziile oficialilor de sănătate din aceste oraşe s-au bazat în mare parte pe ipoteza oficialilor de sănătate publică conform căreia elevii erau mai în siguranţă în şcoală. Pe atunci era apogeul erei progresiste, cu accent pe igiena în şcoli, iar numărul de asistente disponibile pentru fiecare elev era mult mai mare decât ne putem închipui acum, scrie adevarul.ro.

New York avea, în 1918, aproape 1 milion de şcolari, iar aproximativ 75% dintre ei trăiau în locuinţe aglomerate, adesea neigienice, potrivit unui articol din Public Health Reports, din 2010. „Pentru elevii din cartierele cu astfel de locuinţe, şcoala oferea un mediu curat, bine ventilat, unde profesorii, asistentele şi medicii practicau deja inspecţii medicale de rutină, amănunţite”, potrivit articolului din Public Health Reports.

Oraşul New York a fost unul dintre cele mai afectate de gripă, spune dr. Howard Markel, istoric medical şi director al Centrului pentru Istoria Medicinei de la Universitatea din Michigan, coautor al articolului citat.

„Copiii îşi părăseau casele adesea insalubre pentru a veni la şcoală, în clădiri mari, curate şi aerisite, unde era aplicat întotdeauna un sistem de inspecţie şi examinare riguros”, a declarat Dr. Royal S. Copeland, comisarul de sănătate din New York, de la acea vreme, după ce pandemia atinsese apogeul în oraş.

Elevii nu aveau voie să se strângă în afara şcolii şi trebuiau să-i raporteze profesorului imediat astfel de situaţii, potrivit afirmaţiilor lui Copeland. Profesorii îşi verificau minuţios elevii pentru orice semnale ale gripei, iar copiii care aveau simptome erau izolaţi. Elevii găsiţi cu febră erau conduşi acasă de către un reprezentant de la Departamentul de sănătate care evalua dacă condiţiile din locuinţă erau potrivite pentru „izolare şi îngrijire”.

Dacă nu erau întrunite criteriile de evaluare, copiii erau trimişi la spital. „Departamentul de sănătate le-a cerut familiilor copiilor care se recuperau la domiciliu fie să stea sub observaţia unui medic de familie, fie să utilizeze gratuit serviciile unui medic din sistemul public”, se mai arată în sursa citată.

Argumentul de la Chicago pentru a lăsa şcolile deschise pentru 500.000 de elevi a fost similar: păstrarea şcolilor deschise i-ar ţine pe copii departe pe aglomeraţii şi de adulţii infectaţi. Dacă distanţarea socială ar fi fost de ajutor pe atunci, măsurile din şcoli ar fi fost mai uşor de gestionat, ca urmare a faptului că absenteismul a crescut în timpul pandemiei, poate şi din cauza fenomenului în rândul părinţilor pe care un oficial de sănătate publică din Chicago l-a numit „gripofobie”.

„Rata absenteismului era foarte mare, nici nu a contat că şcolile erau deschise”, a spus Markel. O parte a strategiei din Chicago a fost aceea de a asigura recircularea aerului curat. Sălile de clasă au fost supraîncălzite în timpul iernii, astfel încât ferestrele să poată rămâne deschise în orice moment, potrivit unui document din 1918 al Departamentului de Sănătate din Chicago. Lucrarea a concluzionat, în urma unei ample analize a datelor, că „decizia de menţinere a şcolilor din oraş deschise în timpul epidemiei de gripă a fost justificată”.

Şi la New York, comisarul pentru sănătate Copeland declara pentru New York Times: „A fost mult mai bine să avem copiii sub observaţia constantă a persoanelor calificate decât să închidem şcolile”. Markel, care alături de alţi cercetători au examinat date şi înregistrări istorice în ceea ce priveşte răspunsul a 43 de oraşe la pandemia din 1918, nu este la fel de convins. New York „nu a făcut ce era mai rău, dar nici nu a făcut ce era mai bine”, a spus Markel, adăugând că deciziile din Chicago au fost puţin mai bune.

Cercetările au arătat că oraşele care au implementat carantinarea şi izolarea, închiderea şcolilor şi interdicţiile la adunările publice s-au descurcat cel mai bine în gestionarea pandemiei. „Oraşele care au luat mai mult de una dintre aceste măsuri s-au descurcat mai bine. Închiderea şcolilor era parte din această contribuţie „, a spus Markel.

Experţii în sănătate publică, inclusiv Markel, atrag atenţia că boala Covid-19 nu este similară gripei spaniole, care era o boală binecunoscută în 1918. Mai sunt multe de aflat despre noul coronavirus şi boala pe care o provoacă. Cea mai înţeleaptă decizie, în opinia lui Markel, este păstrarea şcolilor închise: „Mai bine să fii în siguranţă decât să-ţi pară rău”.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Zeci de gospodării au fost inundate în urma ploilor din această săptămână
Articolul anterior
Elevii revin la școală: lecțiile vor dura 30 de minute
Articolul următor