Cum să îți protejezi ficatul când iei medicamente

Una dintre principalele funcții ale ficatului este de a metaboliza substanțele pe care le administrăm pe cale orală, cum ar fi medicamentele, ierburile sau suplimentele medicamentoase. Acest proces are loc de obicei fără a provoca daune ficatului. Când se dezvoltă medicamente noi, acestea sunt testate pe larg înainte de a fi aprobate pentru uz general. Din acest motiv, marea majoritate a medicamentelor disponibile în prezent sunt sigure chiar și pentru persoanele cu boli hepatice cunoscute. În ciuda acestor garanții, există medicamente care pot dezvolta leziuni hepatice.

În majoritatea cazurilor, pot apărea leziuni ale ficatului chiar înainte de apariția simptomelor. Simptomele tipice ale bolilor de ficat pot include oboseală, greață, lipsa poftei de mâncare, senzație de greutate sau durere în colțul drept superior al abdomenului, mâncărimea pielii, urină închisă și icter (colorare galbenă a ochilor și a pielii), dar mulți oameni pot să nu aibă deloc simptome și doar testele de sânge pot detecta dovezi ale afectării ficatului.

Atunci când se utilizează un medicament despre care se știe că poate provoca leziuni hepatice, medicul poate recomanda ca testelele de sânge să fie efectuate periodic după începerea tratamentului.

Cele mai frecvente teste utilizate pentru monitorizarea stării de sănătate a ficatului sunt determinarea în sânge a nivelului de ​enzime celulare: ​ASAT (aspartat aminotransferază), ALAT (alanin aminotransferază), AP (fosfatază alcalină) și bilirubină. Creșteri minore ale acestor indicatori pot apărea după inițierea unui medicament și nu arată leziuni hepatice semnificative. În general, medicii ridică alarma atunci când nivelurile de ASAT și ALAT cresc de 3 până la 5 ori sau mai mult față de valoarea inițială sau dacă există o creștere a bilirubinei. Dacă creșterile sunt minore, de regulă medicamentul este administrat în continuare, iar testele hepatice monitorizate periodic.

Medicamente care pot provoca leziuni hepatice

Cel mai cunoscut medicament care poate afecta ficatul este acetaminofenul sau paracetamolul!

Acest medicament este disponibil pe scară largă fără prescripție medicală și este prezent în multe dintre remediile pentru răceală și gripă vândute în farmacii, precum și în medicamentele pentru durere pe bază de rețetă. Acetaminofenul, atunci când este utilizat conform instrucțiunilor, este sigur chiar și pentru persoanele cu boli de ficat. Cu toate acestea, administrarea excesivă de acetaminofen sau administrarea continuă a unei doze mari de acetaminofen timp de câteva zile poate provoca leziuni ale ficatului. Persoanele sănătoase nu trebuie să ia mai mult de 1 g de acetaminofen per doză și nu trebuie să ia mai mult de 4 g într-o zi. Conform specialiștilor, chiar și persoanele sănătoase ar trebui să evite să ia zilnic 3 g de acetaminofen timp de mai mult de 3-5 zile. Pacienții cu boli de ficat ar trebui să limiteze cantitatea zilnică de acetaminofen la 2 g pe zi sau chiar mai puțin dacă este prezentă o boală hepatică severă. Este important să știi că o doză de 25 – 30 g de paracetamol poate fi fatală!

Chiar dacă nu aveți boli de ficat, utilizați întotdeauna cea mai mică cantitate de paracetamol necesară pentru a obține ameliorare.

Printre medicamentele care pot dăuna ficatului se mai numără: unele antibiotice (amoxicilina, eritromicina, ciprofloxacina, claritromicina, cotrimoxazolul, nitrofurantoina, tetraciclina), antiinflamatoarele nesteroidiene (diclofenacul, ibuprofenul etc.), amiodarona (antiaritmic), izoniazida (indicata în tuberculoză), acidul valproic şi fenitoinul (antiepileptice), imipramina (antidepresiv), metotrexatul (recomandate în unele tipuri de cancer şi în artrita reumatoidă), statinele (scad colesterolul), itraconazol (antifungic), papaverina şi unele anticoncepţionale orale.

Precauţii în timpul tratamentului

  • ● Este recomandat ca în timpul tratamentului medicamentos să nu se consume alcool (în cazul paracetamolului, consumul de alcool duce la acumularea în ficat a unui subprodus toxic care poate distruge celulele hepatice).  
  • ● Ia medicamentele aşa cum ţi-a recomandat medicul.
  • ● Citeşte prospectul medicamentelor pentru a cunoaşte interacţiunile posibile cu alte tratamente, plante sau alimente, momentul potrivit pentru administrare (înainte, în timpul sau după masă).
  • ● În general, cu cât luați mai puține medicamente, cu atât mai bine.
  • ● Dacă analizele pentru ficat arată valori anormale, este bine să se limiteze aportul de grăsimi, pentru a nu suprasolicita acest organ.
  • ● În timpul tratamentului medicamentos, poate fi utilă administrarea unor remdii hepatoprotectoare.
  • ● Cere sfatul medicului dacă apar efecte adverse în timpul tratamentului: lipsa poftei de mâncare, slăbit, vărsături, oboseală, îngălbenirea albului ochiului sau a pielii (icter).

Suplimentele și ierburile, deși sunt „naturale”, pot fi toxice pentru ficat. Aceste produse pot fi vândute cu puține teste și fără dovezi de eficacitate. Unele dintre produsele naturale despre care se știe că sunt toxice pentru ficat includ chaparral, ceai de comfrey, kava, calote și yohimbe, dar există multe altele. Chiar și suplimentele de vitamine și suplimentele alimentare, cum ar fi produsele pentru slăbit, pot fi dăunătoare. Prea mult fier sau vitamina A poate duce la leziuni hepatice semnificative. În general vorbind, nu trebuie să luați suplimente de fier decât dacă ați fost diagnosticat cu deficit de fier.

Doza de vitamina A nu trebuie să depășească niciodată 5.000 de unități pe zi, cu excepția cazului în care este prevăzută ca betacaroten.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Câte cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore
Articolul anterior
Adele și Rich Paul formează un cuplu. Artista a postat prima poză alături de iubit
Articolul următor