În timp ce majoritatea țărilor europene se află în declinul pandemiei Covid-19 și înregistrează cazuri zilnice tot mai puține, Republica Moldova, care se declara la începutul pandemiei una dintre țările cel mai puțin afectate, atinge date statistice record. Dacă se va continua în același ritm, situația ar putea deveni critică chiar în ajunul unui nou an școlar și începutul sezonului de toamnă.
,,Ce-i de făcut? Întrebarea care îi chinuie acum pe toți. Că au eșuat, că nu au gestionat corect, că nu au avut niciodată control asupra infecției, că au transmis mesaje contrariate, lipsite de empatie, pline de aroganță, că au dezbinat societatea în diasporă și locală, că nu au consolodat oamenii în jurul lor, etc, etc, a înțeles-o fiecare. Acum nu mai are sens să ne blocăm în trecut, nu ne mai ajută – vor lucra, sper, comisii de elucidare a eșecului total al sistemului. Întrebarea este ce e de facut. Țara la moment e ca o navă în derivă și acțiunile trebuie să se desfășoare contra cronometru”, ne comunică ex-Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.
În Moldova, necesitatea zilnică de testare ar fi de 5.000 de teste pe zi. De la începutul epidemiei (9 martie), în țara noastră au fost efectuate 63.328 de teste, ceea ce constituie, în medie, 633 de teste pe zi. Experiența a arătat că numărul de teste efectuat zilnic a fost prea mic pentru a reuși cu succes izolarea persoanelor infectate și ruperea lanțului de transmitere a virusului.
,,Dacă acum avem o rată de circa 25% de teste pozitive din testele primare realizate zilnic și luăm în considerare afirmația specialiștilor potrivit cărora – fiecare caz pozitiv depistat are în spate “ascunse” încă 10 cazuri pozitive, atunci, la doar 360 teste zilnice pozitive, ar putea rămâne nediagnosticate până la 3.666 cazuri într-o zi”, ne explică expertul în medicină Ala Nemerenco.
,,Pentru a depista, trebuie să facem zilnic un număr mai mare de teste și să izolăm cazurile confirmate”
,,Protocoalele OMS spun clar – este necesar să fie testate persoanele simptomatice și contacții lor (adică persoanele cu care cei infectați sau îmbolnăviți au contactat – membri de familie, colegi de serviciu etc, același protocol oferă definiție strictă pentru persoană de contact. R. Moldova a ales să testeze doar simptomaticii, nu și persoanele care au intrat în contact. Astfel, multă lume, care avea virusul, l-a dus mai departe. Din acest motiv, avem focare mari de infectare în toată țara. Prima săptămâna, desigur, vor ieși la suprafața foarte multe cazuri pozitive, în a doua săptămâna – lucrurile vor începe sa se stabilizeze și să se îmbunătățească. Desigur, pentru a realiza aceasta trebuie create capacități și revizuite politicile actuale ale Ministerului Sănătății”, afirmă Dr. în științe medicale Ala Nemerenco.
Specialista sugerează autorităților un plan urgent de acțiuni pentru combaterea eficientă a epidemiei Covid-19 în Republica Moldova.
,,Așadar, urgent (maxim 1-2 zile):
1) A consolida capacitățile de detectare (testare) a posibililor infectați. A mobiliza maxim întreg serviciul public și privat de laborator pentru realizarea a circa 5.000 teste pe zi, cu acoperirea tuturor contacților din focare, așa cum spun protocoalele OMS și cum a făcut o lume întreagă
2) A crea capacitate nouă mobilă de testare la domiciliu a contacților din focare (8-10 automobile) care să acopere toată țara, inclusiv mun. Chișinău și Bălți cu echipe de specialiști pentru a preleva teste (simptomaticii vor intra în sistem pe fluxurile deja stabilite)
3) A aplica condiții de carantină strictă pentru toate persoanele de prim contact din focare: la domicilu și instituționalizat în cazurile când nu există condiții de izolare la domiciliu
4) A crea locuri pentru instituționalizarea cazurilor de contact sau COVID pozitive asimptomatice care nu dispun de condiții de autoizolare la domiciliu
5) A revedea monitorizarea actuală a focarelor COVID-19 (care se realizează superficial sau la telefon) prin aplicarea unei supravegheri stricte a carantinei prin intermediul lucrătorilor sistemului sanitar și/sau poliției
6) A crea echipe mobile din studenții școlilor de poliție și rezidenții (studenții) de medicină pentru suport în supravegherea focarelor (contactul direct cu persoanele din focar va fi exclusă, evitând pericolul de infectare)
7) A revedea structura actuală a distribuției de paturi cu delegarea medicilor către alte instituții sau zone, în special cele cu o morbiditate mult mai înaltă, sau unde acoperirea cu paturi și personal medical, în special medici, e joasă și crearea rapidă a unor spitale mobile de campanie în corelare cu fluxul de pacienți care ar putea exponențial crește în perioada următoare
8) A adapta amenda „cosmică” de 22 mii lei la realitățile financiare ale cetățenilor și a realiza aplicarea ei masivă în toate cazurile de încălcare a regulilor
9) A introduce și aplica măsuri de restricții de deplasare și odihnă a cetățenilor în special în municipii pentru a evita aglomerările
10) A crea echipe de voluntari care să ajute în realizarea măsurlor de supraveghere a zonelor de odihnă, agrement, plajelor, etc
11) A interzice organizarea activităților/întîlnirilor demnitarilor de stat sau liderilor politici cu populația pe perioada situației de urgență în sănătate publică prin decizie parlamentară
12) A solicita României ajutorul experților epidemiologi-militari, s-ar putea din echipa care s-au ocupat de redresarea situației în Suceava
13) A revedea măsurile de slăbire a restricțiilor în baza indicatorilor epidemilogici, cu analiza fiecărei activități economice separat și crearea recomandărilor pentru activitatea în condiții noi. A crea un centru focal din experți epidemiologi și economiști în acest scop.
14) A trece pe perioada de criză la activități online de la domiciliu toate domeniile care permit aceasta
15) A asigura debirocratizarea urgentă a mecanismului de acordare a îndemnizațiilor penru șomaj tenic și a purcede la plata lor imediată în cazul când unele slăbiri ar putea întârzia.
16) A defini surse financiare din Bugetul de Stat, CNAM pentru a realiza activitățile de mai sus și a aproba un buget.
17) A revedea totalmente modalitatea de comunicare cu populația și a crea o celulă de comunicare în situații de criză.
Mai sunt și alte propuneri (vreo 50) dar lista devine prea mare și, pentru moment, ne oprim aici.”
