Tulburare alimentară: Cum ținem bulimia sub control

Ce e de făcut dacă suferi de bulimie? Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin episoade repetate de mâncat compulsiv (alimentele sunt ingerate rapid, în cantitate neobișnuit de mare, în lipsa senzaţiei de foame), cel puţin un episod pe săptămână, timp de cel puţin trei luni. În timpul episoadelor de mâncat compulsiv, persoana pierde controlul asupra alimentației, nu se poate opri din mâncat și adoptă comportamente compensatorii inadecvate, în vederea prevenirii creşterii în greutate (inducerea vomisii, consumul diureticelor, laxativelor, exerciţii fizice intense, dietă hipocalorică, precum și altele).

separator

Percepția asupra formei și greutății corporale influențează semnificativ autoevaluarea. Severitatea bulimiei variază în funcție de numărul episoadelor de mâncat compulsiv și al comportamentelor compensatorii, la care persoana recurge în cursul unei săptămâni.

Simptomele bulimiei

Bulimia afectează viața persoanei pe toate planurile: comportamental, emoțional, cognitiv și fiziologic. Cei care suferă de bulimie sunt preponderent normoponderali, având indicele de masă corporală (IMC) între 18,5 și 30, rareori fiind subponderali. Dacă observăm comportamentul, aflăm că persoana este frecvent la dietă, însă alimentația este haotică.

Episoadele de mâncat compulsiv apar spontan sau sunt planificate. Cumpără alimente cu scopul de a-și organiza „un festin culinar, refuză să ia masa cu familia ori cu prietenii, pentru a putea recurge la comportamentele enumerate anterior fără a fi observată. Folosește deseori toaleta după masă (de regulă, în primele 30 de minute) pentru a-și induce voma. Emoționalul este marcat de un nivel înalt de stres, anxietate ori depresie și de pierderea interesului pentru activități. Gestionarea emoțiilor este dificilă în lipsa unor abilități corespunzătoare, iar mâncarea devine un mijloc la îndemână pentru a obține un fals sentiment de liniștire sau eliberare. Alimentele devin tranchilizant pentru tumultul emoțional sau stimulent pentru reducerea plictiselii. Atât cantitatea mare de alimente consumată, cât și vomitatul provoacă vinovăție, dezgust față de propria persoană.

Uneori, episoadele sunt repetate compulsiv, în încercarea – nereușită – de a se elibera de aceste emoții care provoacă suferință. Organismul uman funcționează ca un tot întreg, în care fizicul, psihicul și emoționalul sunt interconectate. Toate dificultățile mai sus menționate afectează persoana, inclusiv la nivel fiziologic. Emoțiile puternice sunt deranjante în zona stomacului. Din moment ce s-a format, tendința de a vomita devine dificil de oprit, fiind în legătură directă cu stomacul (care dispune de un sistem senzorial puternic).

Carențele nutriționale cauzează dezechilibre electrolitice serioase. De asemenea, pot determina probleme serioase de sănătate precum aritmii, inflamaţia gâtului, complicații orale și dentare, umflarea ganglionilor de la nivelul gâtului, tulburări de reflux gastroesofagian, probleme renale cauzate de abuzul de diuretice, deshidratare severă, iar somnul devine superficial și neodihnitor.

Cauzele bulimiei

Bulimia reprezintă un simptom care a avut sens la un moment dat în viața persoanei, atunci când a trăit un sentiment puternic al lipsei de control. Într-o manieră involuntară, cel sau cea care suferă de bulimie are nevoie să păstreze acest comportament, în pofida consecințelor (la fel ca și în cazul dependențelor). Cu cât bulimia este mai severă, cu atât este mai mare carența emoțională pe care persoana o are, fiind înalt deprivată emoțional.

Prin urmare, bulimia poate fi declanșată de către un stres emoțional sau este consecința unui cumul de factori: genetici, de temperament (anxios, distimic, labil, etc.), culturali și de mediu.

Diferența dintre bulimie și anorexie

Anorexia și bulimia au trăsături comune: imagine corporală distorsionată, teama de a lua în greutate, episoade recurente de mâncat compulsiv și comportamente compensatorii (enumerate anterior). În bulimie nu există o greutate scăzută, care pune în pericol viața, iar autocontrolul este mult mai scăzut decât în cazul anorexiei. Persoana care suferă de bulimie conștientizează, în parte, problema de comportament alimentar, însă cei cu anorexie o neagă vehement.

Factori de risc

Bulimia nervoasă este răspândită mai mult în rândul femeilor, decât în cel al bărbaților. Fiindcă această tulburare rămâne deseori nediagnosticată, dispunem de date limitate. Deși tot mai mulți bărbați sunt preocupați de felul în care arată, ei nu își doresc la fel de mult să fie slabi. Adolescența este perioada care predispune la dezvoltarea tulburărilor de alimentație.

Incidența bulimiei atinge pragurile cele mai înalte între 12 și 18 ani. Cu toate că poate avea debut timpuriu, bulimia poate apărea și la vârsta adultă, fiind puțin probabil să se manifeste după vârsta de 40 de ani.

Rolul familiei

Deseori, persoana care este afectată își ascunde bulimia de cei apropiați. Este important ca cei din jur să acorde mare atenție semnelor și simptomelor descrise anterior. Familia sau prietenii se pot lovi de negarea problemei, din cauza sentimentelor de rușine, vinovăție și a temerii de a fi judecat pentru această vulnerabilitate. Întâi de toate, este bine ca apropiații să caute să înțeleagă cât mai bine această boală, dar, mai ales, nevoile și dificultățile pe care le are persoana cu bulimie.

Să arate disponibilitate, înțelegere și sprijin, pentru a crea un sentiment de siguranță și acceptare de care cel care suferă de bulimie are atât de multă nevoie. Evitați să judecați, să criticați sau să acuzați! Cu cât bulimia este depistată mai repede, cu atât cresc șansele de remitere (unele studii indică primii trei ani de la debut).

Tratamentul bulimiei

Este realizat cu ajutorul unei echipe de medici formate din: psihoterapeut, medic de familie, nutriționist, endocrinolog sau alți specialiști (în funcție de severitatea bolii). Este necesară prezentarea la medic pentru refacerea echilibrului electrolitic și tratarea eventualelor complicații. Psihoterapia oferă instrumentele de care clientul are nevoie pentru a înțelege și îndepărta barierele din drumul către o viață autentică, fără bulimie!

Tratarea bulimiei este un demers de durată, care necesită implicare și efort susținut, și poate oferi șansa de a avea o viață satisfăcătoare!

Sursa

O substanță chimică prezentă în produse de curățenie și folosită în curățătorii poate cauza Parkinson

Un studiu recent a stabilit că între o substanță chimică folosită în multe produse de curățenie și Parkinson există o legătură clară.

produse de curățenie

Este vorba despre Tricloretilenă (TCE), un solvent utilizat pe scară largă de peste un secol în scopuri industriale, de consum, militare și medicale. Cercetarea a arătat că tricloretilena pătrunde cu ușurință în creier și în țesuturile corpului și duce la pierderea selectivă a celulelor nervoase producătoare de dopamină, un semn distinctiv al bolii Parkinson.

Oamenii pot fi expuși la TCE utilizând un produs care îl are printre ingrediente sau lucrând într-un mediu în care substanța chimică este prezentă. În plus, substanța poate contamina atât aerul, solul, cât și apa, iar efectele pot apărea la ani, chiar zeci de ani distanță.

Studiile anterioare asociază expunerea prelungită la TCE cu un risc crescut de cancer de rinichi, cancer de ficat, limfom non-Hodgkin, dar și avorturi spontane.

Tricloretilena a fost folosită pentru îndepărtarea vopselei, curățarea chimică, decofeinizarea cafelei, curățarea electronicelor și cipurilor computerelor, corectarea greșelilor de tastare atunci când se folosea mașina de scris și anestezierea pacienților.

Chiar dacă utilizarea tricloretilenei s-a redus în timp, substanța este încă folosită pentru degresarea metalelor și curățarea petelor, în curățătorii, avertizează oamenii de știință de la Universitatea Rochester, conform Science Alert. Aceștia cer ca substanța să fie complet interzisă.

În UE și anumite state din SUA, folosirea TCE e restricționată. La nivel mondial, însă, continuă să fie folosită în cantități periculoase, în special în China. Chiar și în teritoriile în care folosirea substanței e interzisă, oamenii tot sunt expuși la ea din cauza contaminării continue a apei și solului, susțin experții din spatele studiului.

„Numărul oamenilor cu boala Parkinson s-a dublat în ultimii 30 de ani. Și, dacă nu vor fi schimbări, se va dubla iar până în 2040,”, avertizează autorii studiului publicat de Journal of Parkinson’s Disease.

sursa

În Moldova, scade numărul infectărilor cu Covid 19 și gripă sezonieră

În Republica Moldova se atestă o descreștere a numărului cazurilor de Covid-19 și de gripă sezonieră.

Astfel, în a 11-a săptămână, 13-19 martie, au fost înregistrate 2 373 de cazuri de COVID-19, în scădere cu 16,3% față de săptămâna anterioară, 37 de cazuri de gripă, cu circa 23% mai puține, și 357 – infecții respiratorii acute severe (SARI). În același timp a crescut numărul infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IARCS), cu 5,4%, fiind înregistrate 8 251 de cazuri.

De asemenea, numărul de spitalizări din cauza infecțiilor respiratorii virale acute a scăzut cu circa 6%, tendință care se menține pe parcursul a patru săptămâni consecutive. Respectiv, în instituțiile medico-sanitare au fost internate 255 de persoane cu IARCS și 24 cu gripă.

Majoritatea internărilor sunt în rândul copiilor de până la patru ani.Informăm că, nu au fost înregistrate decese provocate de gripă.

În total, în acest sezon, au fost confirmate 1 854 cazuri de gripă, 240 773 – IARCS și 10 058– SARI.

Un nou medicament creat în SUA a vindecat de leucemie mai mulți pacienți gravi, aflați în fază terminală

Pacienții bolnavi de leucemie în fază terminală care nu răspund la tratamente au acum o nouă șansă să se videce mulțumită unei pilule experimentale numite revumenib, informează Euronews.

How Palliative Works with Leukemia and Lymphoma

Acest medicament a eliminat complet cancerul în cazul unei treimi dintre pacienții care au participat la un studiu clinic mult așteptat în SUA, transmite Digi24.ro.

Cu toate că nu toți pacienții au prezentat o remisie completă a cancerului, oamenii de știință își păstrează speranța că rezultatele pe care le-au obținut indică faptul că pilula ar putea să devină leacul pentru leucemie în viitorul apropiat.

„Suntem incredibil de optimiști în privința rezultatelor pacienților care au primit acest medicament. Aceasta era ultima lor șansă”, a spus coautorul studiului Dr. Ghayas Issa, un medic specializat în tratarea leucemiei de la Centrul pentru Cancer MD Anderson al Universității din Texas.

„Au obținut progrese pe mai multe linii de terapie, iar la o parte dintre ei, în jur de jumătate, celulele canceroase au dispărut din măduva osoasoă”, a spus doctorul pentru Euronews.

Cum funcționează pilula experimentală

Leucemia mieloidă acută (LMA) este un tip de cancer care atacă măduva osoasă, acolo unde sunt produse celulele sangvine, și provoacă apariția celulelor anormale.

Revumenib este o nouă clasă de terapie direcționată pentru leucemia acută care inhibă o proteină numită „menin”. Medicamentul reprogramează celulele canceroase înapoi în celule normale.

regina Maxima în vizită la un centru medical din SUA

Proteina face parte din mașinăria complexă care este atacată de celulele canceroase și care declanșează transformarea celulelor sangvine normale în cele anormale. Prin folosirea pilulei revumenib, potrivit doctorului Issa, motorul este oprit și celulele canceroase devin celule normale din nou, ceea ce rezultă în remisia bolii.

Formula aceasta a salvat deja viața a 18 pacienți care au luat parte la experiment și ale căror rezultate promițătoare au fost publicate luna aceasta în revista Nature. Rezultatele preliminare au arătat că 53% dintre pacienți au răspuns la tratament, iar în 30% dintre cazuri boala a intrat în remisie, cancerul nemaifiind detectat în sânge.

„Aceasta este o cu siguranță o realizare uriașă și este rezultatul mai multor ani de cercetare. Multe grupuri au lucrat din greu în laborator pentru a înțelege ce provoacă aceste leucemii”, a explicat Issa.

Doctorul a explicat, însă, că medicamentul nu funcționează pentru toți pacienții. Se estimează că mutațiile pe care le vindecă noua pilulă au loc în 30-40% dintre pacienții care suferă de LMA.

„Eram disperată. Am simțit că moartea era iminentă”

Printre cei 68 de pacienți din 9 spitale americane care au participat la prima fază a experimentului se numără și arhitectul lituanian Algimante Daugeliate, în vârstă de 23 de ani, diagnosticată cu leucemie.

Pacienta a făcut două transplanturi de măduvă osoasă de la sora ei, dar toate celelalte tratamente au eșuat. Doctorii ei au luat chiar în considerare să îi ofere îngrijire paliativă pentru a-i ușura suferința.

„Eram disperată. Era ca și când trăiam un film oribil. Am simțit că moartea era iminentă și aveam doar 21 de ani”, a spus ea pentru El Pais.

Însă, odată ce a început tratementul cu revumenib acum doi ani, Daugeliate s-a recuperat complet. De atunci, ea a putut să aibă o viață normală, a absolvit facultatea și a început să lucreze pentru un studio de arhitectură din Copenhaga.

Studiul este încă la început, iar rezultatele sunt preliminare. În prima fază a experimentului, cercetătorii au testat cât de sigură este utilizarea medicamentului pentru a descoperi doza maximă care poate fi administrată pacienților fără apariția efectelor secundare.

Faza a doua a studiului este în desfășurare, doctorii vor testa eficiența pilulei revumenib.

Experții în alertă! Mai multe tipuri de mozzarella din comerț, falsificate cu soluție de dezghețare a drumurilor
Articolul anterior
Un moldovean a întors patru scaune la ,,Vocea Ucrainei”. Video!
Articolul următor