De ce oamenii fac sex mult mai rar în ultimul timp?

22/05/2019

Experții vorbesc despre o „secetă a sexului” într-o perioadă contemporană, aceasta fiind o constatare îngrijorătoare.

Într-o epocă marcată de o foarte mare deschidere în ceea ce priveşte acceptarea sexualităţii şi a exprimării sexuale, dar şi de o mare libertate individuală, de sofisticare şi liberalism, oamenii fac sex mult mai rar ca înainte şi acest lucru îi deranjează mai mult, cel puţin aceasta este concluzia unui articol publicat recent în British Medical Journal.

Cercetătorii vorbesc chiar despre o „secetă a sexului”, relatează The Guardian, citat de Mediafax.

Articolul din British Medical Journal are la bază trei cercetări privind atitudinile sexuale desfăşurate la nivel naţional în Marea Britanie (sub titlul Natsal), cea mai recentă fiind din 2012.

Deşi studiile au fost efectuate în Marea Britanie, rezultatele sunt aplicabile la nivel mondial, iar concluzia este aceea că oamenii fac sex din ce în ce mai puţin.

În Marea Britanie, declinul cel mai mare în acest sens este înregistrat în rândul populaţiei cu vârsta de peste 25 de ani şi în relaţiile pe termen lung.

În SUA, cel mai mare declin este înregistrat de populaţia cu vârsta de peste 50 de ani, în timp ce bărbaţii de vârstă mijlocie din Finlanda spun că fac sex mai frecvent. În Japonia, cel mai mare declin este înregistrat în rândul tinerilor celibatari.

Tinerii „Millennials” – care s-au născut în perioada cuprinsă între începutul anilor 1980 şi mijlocul anilor 1990 spre începutul anilor 2000 – fac mai puţin sex şi au mai puţini parteneri sexuali, în comparaţie cu cei din generaţia părinţilor lor la aceeaşi vârstă.

Cercetările au mai evidenţiat şi alte fapte îngrijorătoare. De exemplu, fete care fac operaţii chirurgicale de modificare a vulvei încă de la vârsta de 9 ani, iar numărul labioplastiilor a crescut cu 45% de la an la an.

Cercetătorii cred că, pe lângă o atitudine pozitivă privind sexul, se livrează şi un alt mesaj, acela al unui aspect fizic nepotrivit.

Relaţiile s-au schimbat. Înainte căsătoriile erau marcate de condiţii relativ clare. Acestea erau privite, în general, ca fiind un aranjament economic, cu aşteptări clare, poate nu întotdeauna corecte. Pentru femei, căsătoria putea fi o garanţie a securităţii, a unui cămin, a unor copii şi a dreptului de a nu fi abuzate sexual de un bărbat puternic sau cel puţin de un risc mai scăzut ca acest lucru să se întâmple. Iar, pentru bărbaţi, motivul principal era succesiunea, un copil care să îi ducă numele mai departe.

În prezent, oamenii vor ca partenerii de viaţă să le ofere aceste lucruri, dar şi să le fie prieteni, confidenţi, amanţi pasionali, totul în condiţiile în care şi media de viaţă s-a dublat, potrivit lui Esther Perel, psiholog specializat în terapia de cuplu.

În articolul din British Medical Journal, autorii sunt de părere că nu trebuie trase concluzii pripite, consumul crescut de pornografie fiind un motiv prea la îndemână, de exemplu. De altfel, un studiu realizat în SUA arată un declin al frecvenţei actelor sexuale în rândul celor care nu consumă pornografie.

Femeile de vârstă mijlocie indică oboseala drept cauză pentru scăderea activităţii sexuale. Există o tendinţă în prezent ca primul copil să apară mult mai târziu în viaţa unei femei, care, la vârsta mijlocie, trebuie să gestioneze şi creşterea şi educarea acestuia, dar şi o slujbă cu normă întreagă.

Un alt motiv ar fi faptul că, într-o epocă în care sexul a devenit un subiect de discuţie obişnuit, oamenii sunt mai sinceri în ceea ce priveşte adevărata lor viaţă sexuală.

Cercetătorii au remarcat şi că declinul a început să fie înregistrat în 2007 – 2008, o perioadă de debut al unei crize economice, motiv de stres, depresie şi anxietate pentru milioane de persoane. În Marea Britanie, de exemplu, în 2017, una din şase persoane lua tratament medicamentos antidepresiv. Toate acestea pot fi motive de scădere a libidoului.

Autorii articolului din British Medical Journal concluzionează că, „dacă frecvenţa contactelor sexuale ar servi ca barometru pentru conexiunea umană la un nivel mai general, atunci acest declin ar putea fi semnalul unei tendinţe îngrijorătoare”.

Dispozitivul medical care detectează țesutul canceros și poate reduce riscul de recidivă, dezvoltat de cercetătorii finlandezi

Cercetătorii finlandezi au dezvoltat un dispozitiv care ajută la identificarea ţesutului canceros în timpul intervenţiilor chirurgicale, ceea ce ar putea să reducă riscul de recidivă a cancerului, a anunţat Universitatea din Finlanda de Est, scrie digi24.ro.

Primele studii clinice pe oameni ale dispozitivului, cunoscut sub numele de monitor de ţesut aspirat, au avut loc la Spitalul Universitar Kuopio.

Monitorul este ataşat la un tub de aspiraţie chirurgical utilizat în mod obişnuit la intervenţiile chirurgicale, prin care ţesutul este îndepărtat. Cu monitorul de ţesut, chirurgul primeşte informaţii aproape în timp real despre conţinutul ţesutului îndepărtat. Dispozitivul identifică ţesutul tumoral cu ajutorul fluorescenţei, relatează Xinhua, citată de Agerpres.

Utilizarea dispozitivului ar urma să îmbunătăţească ratele de îndepărtare a tumorii şi să reducă nevoia de noi intervenţii chirurgicale locale. Această procedură ar conduce la economii şi rezultate mai bune pentru pacienţi, se precizează în comunicat.

„Scopul nostru este de a rafina tehnica până la un standard de aur pentru chirurgia ghidată prin fluorescenţă”, a declarat Antti-Pekka Elomaa, profesor de neurochirurgie experimentală şi preşedinte al Consiliului Marginum.

Tehnica de monitorizare a ţesuturilor a fost dezvoltată de startup-ul finlandez Marginum şi se bazează pe cercetări interdisciplinare efectuate de Universitatea din Finlanda de Est, Departamentul de Neurochirurgie al Spitalului Universitar Kuopio şi Centrul de Microchirurgie din Finlanda de Est.

O substanță chimică prezentă în produse de curățenie și folosită în curățătorii poate cauza Parkinson

Un studiu recent a stabilit că între o substanță chimică folosită în multe produse de curățenie și Parkinson există o legătură clară.

Este vorba despre Tricloretilenă (TCE), un solvent utilizat pe scară largă de peste un secol în scopuri industriale, de consum, militare și medicale. Cercetarea a arătat că tricloretilena pătrunde cu ușurință în creier și în țesuturile corpului și duce la pierderea selectivă a celulelor nervoase producătoare de dopamină, un semn distinctiv al bolii Parkinson.

Oamenii pot fi expuși la TCE utilizând un produs care îl are printre ingrediente sau lucrând într-un mediu în care substanța chimică este prezentă. În plus, substanța poate contamina atât aerul, solul, cât și apa, iar efectele pot apărea la ani, chiar zeci de ani distanță.

Studiile anterioare asociază expunerea prelungită la TCE cu un risc crescut de cancer de rinichi, cancer de ficat, limfom non-Hodgkin, dar și avorturi spontane.

Tricloretilena a fost folosită pentru îndepărtarea vopselei, curățarea chimică, decofeinizarea cafelei, curățarea electronicelor și cipurilor computerelor, corectarea greșelilor de tastare atunci când se folosea mașina de scris și anestezierea pacienților.

Chiar dacă utilizarea tricloretilenei s-a redus în timp, substanța este încă folosită pentru degresarea metalelor și curățarea petelor, în curățătorii, avertizează oamenii de știință de la Universitatea Rochester, conform Science Alert. Aceștia cer ca substanța să fie complet interzisă.

În UE și anumite state din SUA, folosirea TCE e restricționată. La nivel mondial, însă, continuă să fie folosită în cantități periculoase, în special în China. Chiar și în teritoriile în care folosirea substanței e interzisă, oamenii tot sunt expuși la ea din cauza contaminării continue a apei și solului, susțin experții din spatele studiului.

„Numărul oamenilor cu boala Parkinson s-a dublat în ultimii 30 de ani. Și, dacă nu vor fi schimbări, se va dubla iar până în 2040,”, avertizează autorii studiului publicat de Journal of Parkinson’s Disease.

sursa

În Moldova, scade numărul infectărilor cu Covid 19 și gripă sezonieră

În Republica Moldova se atestă o descreștere a numărului cazurilor de Covid-19 și de gripă sezonieră.

Astfel, în a 11-a săptămână, 13-19 martie, au fost înregistrate 2 373 de cazuri de COVID-19, în scădere cu 16,3% față de săptămâna anterioară, 37 de cazuri de gripă, cu circa 23% mai puține, și 357 – infecții respiratorii acute severe (SARI). În același timp a crescut numărul infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IARCS), cu 5,4%, fiind înregistrate 8 251 de cazuri.

De asemenea, numărul de spitalizări din cauza infecțiilor respiratorii virale acute a scăzut cu circa 6%, tendință care se menține pe parcursul a patru săptămâni consecutive. Respectiv, în instituțiile medico-sanitare au fost internate 255 de persoane cu IARCS și 24 cu gripă.

Majoritatea internărilor sunt în rândul copiilor de până la patru ani.Informăm că, nu au fost înregistrate decese provocate de gripă.

În total, în acest sezon, au fost confirmate 1 854 cazuri de gripă, 240 773 – IARCS și 10 058– SARI.