De ce obezitatea creşte cu 48% riscul decesului de Covid-19. Motivele pentru care trebuie să scapi de kilogramele în plus

22/09/2020

Persoanele obeze infectate cu SARS-CoV-2 au avut cu 48% mai multe şanse să moară, conform unor studii care au implicat 399.000 de persoane. Motivele au legătură cu imunitatea scăzută, inflamaţia cronică, sângele predispus la creșterea coagulării şi cu bolile asociate obezităţii.

În această primăvară, după câteva zile de febră şi de simptome similare celor ale gripei, un bărbat de 37-38 de ani a ajuns la camera de urgenţă de la Universitatea din Vermont Medical Center. Era tânăr, îşi adora soţia şi copiii mici. Fusese sănătos, lucra cu program prelungit pentru a-şi conduce propria mică afacere, însă avea o singură problemă de sănătate: obezitate severă.

Testul Covid-19 îi ieşise pozitiv şi respira din ce în ce mai greu. A fost internat direct la secţia de terapie intensivă şi a fost conectat la un ventilator după câteva ore, însă două săptămâni mai târziu a murit, relatează ScienceMag.

„Era un tip tânăr muncitor”, îşi aminteşte MaryEllen Antkowiak, medic de îngrijire pulmonară, director medical al Secţiei de Terapie Intensivă a spitalului. „Principalul său factor de risc pentru îmbolnăvire a fost obezitatea”.

De când a început pandemia, zeci de studii au raportat că mulţi dintre cei mai bolnavi pacienţi cu Covid-19 au fost persoane cu obezitate. În ultimele săptămâni, această legătură a fost confirmată pe măsură ce noi studii au demonstrat că persoanele care au doar probleme supraponderale prezintă un risc mai mare. De exemplu, în prima metaanaliză de acest gen, publicată în data de 26 august în revista „Obesity Reviews”, o echipă internaţională de cercetători a reunit date din zeci de lucrări ştiinţifice care au luat în considerare 399.000 de pacienţi.

Ei au descoperit că persoanele cu obezitate care au contractat SARS-CoV-2 au avut cu 113% mai mari şanse decât persoanele cu greutate normală să ajungă în spital, cu 74% mai multe şanse de a fi internate la terapie intensivă şi cu 48% mai multe şanse să moară.

O constelaţie de factori fiziologici şi sociali determină aceste numere sumbre. Biologia obezităţii include imunitatea afectată, inflamaţia cronică şi sângele predispus la coagulare, toate acestea putând agrava Covid-19.

Şi pentru că obezitatea este atât de stigmatizată, persoanele cu obezitate pot evita îngrijirea medicală. „Nu am înţeles din timp că un factor major de risc este obezitatea. … Abia mai recent ne-am dat seama de impactul devastator al obezităţii, în special la persoanele mai tinere”, spune Anne Dixon, un medic cercetător care studiază obezitatea şi bolile pulmonare la Universitatea din Vermont.

Acesta „poate fi un motiv pentru impactul devastator al COVID-19 în Statele Unite, unde 40% dintre adulţi sunt obezi”. Persoanele cu obezitate au mai multe şanse decât persoanele cu greutate normală să aibă alte boli care sunt factori de risc independenţi pentru COVID-19 sever, inclusiv boli de inimă, boli pulmonare şi diabet. Sunt, de asemenea, predispuşi la sindromul metabolic, în care nivelurile de zahăr din sânge, nivelurile de grăsime sau ambele sunt nesănătoase, iar tensiunea arterială poate fi ridicată.

Un studiu recent realizat de Universitatea Tulane din 287 de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19 a constatat că sindromul metabolic în sine a crescut substanţial riscurile de internare, ventilaţie şi deces. Şi pacienţii supraponderali au probleme.

„IMC [indicele de masă corporală] rămâne un factor de risc independent puternic” pentru COVID-19 sever, conform mai multor studii care s-au ajustat în funcţie de vârstă, sex, clasă socială, diabet şi afecţiuni cardiace, spune Naveed Sattar, un expert în boli cardiometabolice la Universitatea din Glasgow.

Impactul se extinde la 32% dintre persoanele din Statele Unite care sunt supraponderale.

Un alt studiu a surprins rata spitalizărilor COVID-19 la peste 334.000 de persoane din Anglia. Publicat luna trecută în „Proceedings of the National Academy of Sciences”, a constatat că, deşi rata a atins un vârf la persoanele cu un IMC de 35 sau mai mare, a început să crească de îndată ce cineva a intrat în categoria supraponderală. „Mulţi oameni nu îşi dau seama că se strecoară în acea categorie de supraponderalitate”, spune primul autor Mark Hamer, fiziolog la University College London.

La un lot de 334.000 de oameni din Anglia, în această primăvară, şansele de a fi spitalizaţi cu COVID-19 au crescut în corelaţie cu indicele lor de masă corporală (IMC). Patologiile fizice care fac ca persoanele cu obezitate să fie vulnerabile la COVID-19 sever încep cu mecanica: grăsimea de pe abdomen împinge în sus diafragma, determinând ca muşchiul mare, aflat sub cavitatea toracică, să afecteze plămânii şi să restricţioneze fluxul de aer.

Acest volum pulmonar redus duce la colapsul căilor respiratorii în lobii inferiori ai plămânilor, unde ajunge mai mult sânge pentru oxigenare decât în lobii superiori. „Dacă începi deja [cu] această problemă, situaţia se va înrăutăţi mai repede din cauza COVID-19”, spune Dixon.

Alte probleme agravează aceste probleme mecanice. Pentru început, sângele persoanelor cu obezitate are o tendinţă crescută de coagulare – un risc deosebit de grav în timpul unei infecţii care, atunci când este severă, blochează vasele mici ale plămânilor cu cheaguri.

La persoanele sănătoase, „celulele endoteliale care acoperă vasele de sânge spun în mod normal sângelui din jur:„ Nu coagulaţi”, spune Beverley Hunt, un medic care este expert în coagularea sângelui la spitalele Guy şi St. Thomas din Londra.

Dar „credem că semnalizarea este modificată de Covid”, spune Hunt, deoarece virusul răneşte celulele endoteliale, care răspund la „agresiune” prin activarea sistemului de coagulare. Adăugaţi obezitatea la acest mix şi riscul de coagulare creşte.

Despre pacienţii COVID-19 cu obezitate, Hunt spune: „Au un sânge atât de lipicios, cel mai lipicios sânge pe care l-am văzut vreodată în toţi anii de practică”. Şi imunitatea slăbeşte la persoanele cu obezitate, în parte deoarece celulele adipoase se infiltrează în organele în care sunt produse şi depozitate celulele imune, cum ar fi splina, măduva osoasă şi timusul, spune Catherine Andersen, om de ştiinţă specializat în nutriţie la Universitatea Fairfield.

Inflamaţii cronice

Dincolo de un răspuns precar la infecţii, persoanele cu obezitate suferă, de asemenea, de inflamaţii cronice, de grad scăzut. Celulele adipoase secretă mai mulţi mesageri chimici care declanşează inflamaţia, numiţi citokine. Aceştia provin din celule imune numite macrofage care curăţa celulele adipoase moarte şi deteriorate. Se poate ajunge la aşa-numite „furtună de citokine”. „Sunt provoacate mai multe leziuni tisulare prin recrutarea a prea multe celule imune şi distrugerea unor celulele sănătoase”, spune Ilhem Messaoudi, un imunolog care studiază răspunsurile gazdei la infecţia virală, de la Universitatea din California, Irvine.

În plus, un volum mare de literatură de specialitate arată că persoanele cu obezitate pot întârzia să solicite asistenţă medicală din cauza fricii de a fi stigmatizate, crescând probabilitatea lor de boală severă sau deces. „Pacienţii care suferă de stigmatizare din cauza greutăţii au mai puţine şanse de a solicita îngrijire şi sunt mai puţin susceptibile de a urmări tratementul, deoarece nu se simt binevenite în mediul de îngrijire a sănătăţii”, spune Fatima Cody Stanford, medic specialist în obezitate la Harvard Medical School şi Massachusetts Spital General Hospital.

Recomandări pentru persoanele obeze

Persoanele cu obezitate ar trebui să aibă grijă suplimentară pentru a evita îmbolnăvirea, spune Messaoudi.

„Dacă eşti o persoană cu obezitate, fii în plus, foarte precaut”, spune ea.

„Poartă-ţi masca. Spălaţi-vă pe mâini. Evitaţi adunările mari. ”

În plus, exerciţiile fizice şi, în mod separat, pierderea chiar şi modestă în greutate pot îmbunătăţi sănătatea metabolică a unei persoane cu obezitate şi, prin aceasta, îşi pot reduce şansele de a dezvolta COVID-19 sever dacă se infectează, spune Stephen O’Rahilly, un medic-om de ştiinţă care conduce Unitatea MRC pentru boli metabolice de la Universitatea din Cambridge.

„Dacă aveţi 136 de kilograme, chiar şi pierderea a câtorva kilograme va avea probabil un beneficiu important în ceea ce priveşte cât de bine vă descurcaţi cu infecţia cu coronavirus. Nu trebuie să devii „trans prin inel” pentru a beneficia de această scădere în greutate”.

sursa

Avertisment! Numărul bolnavilor de cancer s-ar putea dubla curând

Tot mai multe cazuri de cancer. Potrivit chirurgului clujean Patriciu Achimaș Cadariu, este esențial să ne pregătim încă de acum pentru o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri, pe fondul îmbătrânirii populației și a unui stil de viață nesănătos, accentuat de o monitorizare deficitară a pacienților din grupurile de risc. Declarațiile au fost prezentate de Actual de Cluj, scrie doctorulzilei.ro.

Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este specializat în obstetrică-ginecologie și a deținut funcția de ministru al sănătății în guvernul Dacian Cioloș. Este conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.

„Evit să fac previziuni alarmiste, dar este posibil ca volumul de pacienți, în special în domeniul cancerului, să crească cel puțin dublu în viitor. Referitor la afecțiunile cardiovasculare, nu fiind expert în acest domeniu, cred că ar fi indicat să consultăm opinia colegilor, dar cu siguranță ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de pacienți”, a subliniat deputatul clujean, potrivit G4media.ro.

El consideră că, pe lângă implementarea unor strategii coerente, este necesară construirea de noi spitale, îmbunătățirea pregătirii personalului medical și, mai ales, promovarea educației sanitare.

Medicul a precizat că un aspect fundamental este educația. Pentru a preveni problemele majore de sănătate, este esențial să învățăm că este necesar să ne prezentăm regulat la medic. În unele țări, cei care nu se prezintă riscă să nu beneficieze de decontarea unor tratamente. De asemenea, ar fi benefic să învățăm despre efectele nocive ale fumatului, despre faptul căm nu este recomandat decât în cantități moderate – totuși, etanolul în sine este un agent toxic, și despre importanța activității fizice, precum și despre menținerea unui indice de masă corporală sănătos.

În loc să adoptăm o alimentație echilibrată, bazată pe consumul de fructe și legume, este tentant să îi oferim copilului un pumn de ciocolată să o ia cu el la școală și să scăpăm de grija mesei sale. În loc să ne dedicăm timpul copilului pentru activități în aer liber sau pentru practicarea unui sport, nu este mai simplu să ne lăsăm copilul în fața televizorului sau să petrecem timp inactiv pe canapea?

Acestea sunt aspecte care țin, în cele din urmă, de bun simț. Da, viața modernă s-a schimbat radical într-un timp foarte scurt, iar din perspectivă antropologică, suntem aproape de momentul în care pentru a ne hrăni, oamenii alergau kilometri întregi în fiecare zi și consumau cantități reduse de alimente. Această schimbare s-a produs cu rapiditate.

Guvernul a aprobat acțiunile necesare pentru reducerea mortalității prin cancer și susținerea pacienților diagnosticați cu această boală cruntă

Executivul a aprobat, la inițiativa Ministerului Sănătății, Planul de acțiuni pentru perioada 2024-2025 privind implementarea Programului național de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Planul stabilește acțiuni concrete în vederea depistării precoce și controlul cancerului, precum și accesul la servicii calitative de diagnostic, tratament și îngrijire continuă a pacienților cu maladii oncologice.

În ultimele decenii se constată o creștere a indicilor morbidității şi mortalității prin cancer în lume, inclusiv în Republica Moldova. Anual sunt înregistrate circa 10.000 cazuri de tumori maligne la nivel național, acestea ocupând locul doi printre principalele cauze de deces dintre bolile netransmisibile.

Maladiile oncologice au rate de vindecare ridicate atunci când sunt depistate precoce și tratate conform celor mai bune practici internaționale.

Astfel, documentul de politici urmărește reducerea mortalității prin cancer cu 7% la nivel național până în anul 2025, prin modernizarea și fortificarea serviciilor de diagnosticare a pacienților cu maladii oncologice, actualizarea și extinderea listei naționale de medicamente oncologice esențiale, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare pentru pacienții oncologici.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro.

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.