De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

02/08/2024

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

De ce visele recurente sunt adesea coșmaruri: Legătura dintre emoții și subconștient

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

Peste 324 de cazuri de gripă, înregistrate într-o săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă monitorizarea situației epidemiologice prin infecțiile respiratorii la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 3-9 februarie curent, au fost înregistrate 9589 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). Morbiditatea prin IACRS s-a manifestat la un nivel de intensitate medie, cu 3% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și în descreștere cu 27% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 324 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 250 de cazuri; Bălți – 15 cazuri; Ialoveni, Soroca – câte 6 cazuri; Călărași, Criuleni – câte 5 cazuri; Căușeni, Florești, Orhei, Ștefan-Vodă – 4 cazuri; Cimișlia, Comrat, Edineț, Sângerei – 3 cazuri; Strășeni, Ungheni – câte 2 cazuri; Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Fălești, Leova – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 25% în comparație cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 09.02.2025), au fost înregistrate 1635 de cazuri de gripă, 96 620 de cazuri de IACRS și 9198 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 7 cazuri de COVID-19, în descreștere cu 30% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii de până la 14 ani nu au fost raportate cazuri.

În contextul creșterii numărului de cazuri de infecții respiratorii, specialiștii ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrare distanței sociale, evitare locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

Peste o sută de morți din cauza unei epidemii de holeră în Angola

Epidemia de holeră declanşată în Angola de la începutul anului s-a soldat cu cel puţin 108 morţi, dintre care cei mai mulţi în capitala Luanda, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii din această ţară. Această ţară africană, deşi este bogată în petrol şi în alte resurse ale subsolului, se confruntă cu sărăcia, transmite AFP, potrivit Agerpres citată de digi24.ro.

Începând din 7 ianuarie au fost raportate 3.147 de cazuri confirmate de holeră, dintre care aproape jumătate la Luanda, conform datelor Ministerului Sănătăţii. „Vârsta persoanelor bolnave variază între 2 şi 100 de ani”, conform aceleiaşi surse.

Cel puţin 48 de persoane au murit de holeră la Luanda şi 43 la Bengo, o provincie vecină capitalei. Holera este o infecţie intestinală acută care se răspândeşte prin alimente şi apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Boala se manifestă prin diaree severă, vărsături şi crampe musculare şi poate ucide în câteva ore, prin deshidratare, dacă nu este tratată. Cazurile mai puţin grave se tratează prin hidratare orală, iar cele mai grave cu antibiotice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat anul trecut că decesele cauzate de holeră au crescut cu 71% faţă de anul precedent. Zonele cele mai afectate de holeră s-au schimbat considerabil. O scădere cu 32% a cazurilor a fost observată în Orientul Mijlociu şi Asia, în timp ce o creştere importantă de 125% a fost raportată în Africa, potrivit OMS.