Cinci boli care se transmit de la părinţi. Află gradul de risc pentru fiecare

Bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea şi chiar anumite forme de cancer sunt doar unele dintre bolile care pot fi moştenite de la părinţi. Predispoziţia la anumite boli, printre care cele de inimă, diabet, astm bronşic şi anumite tipuri de cancer, este determinată de moştenirea genetică a fiecărei persoane. Dacă ambii părinţi suferă de aceeaşi boală predispozantă, riscurile ca şi copilul să dezvolte acea afecţiune sunt mai mari.

separator

r1387493_19702051

Atunci când consulţi medicul tău cu siguranţă eşti întrebat de fiecare dată despre antecedentele de boli din familie, ale rudelor de gradul întâi şi doi, precum diabetul, bolile de inimă, vase de sânge, afecţiuni renale, alergii. Medicii susţin că acest lucru este important în stabilirea unui diagnostic, dar şi în alegerea unui tratament. Iată care sunt bolile cu cel mai mare risc de transmitere ereditară:

  1. Boli de inimă

Dacă unul dintre părinţi suferă de hipertensiune arterială sau are un nivel mare al colesterolului în sânge, riscul ca şi copilul să se confrunte cu astfel de probleme este foarte mare, cam de 50%.

Obezitatea mamei scurtează durata de viață a copilului!

Mai mult, dacă ambii părinţi suferă de aceeaşi afecţiune, atunci riscul de moştenire a bolii urcă semnificativ, până la 75%, arată studiile.

  1. Diabetul

Numărul diabeticilor ai căror părinţi se confruntă cu aceeaşi problemă e de 17 ori mai mare decât al cazurilor izolate dintr-o familie. Predispoziţia ereditară pentru a face acestă boală este mai mare în cazul diabetului zaharat de tip II.

“Din mame diabetice se pot naşte copii obezi, copii cu greuate mare la naştere şi care sunt predispuşi la obezitate. Acest lucru se întâmplă din cauza tulburărilor de metabolism ale mamei”, afirmă medicii.
  1. Cancer

Aproximativ 5-10% din totalul de cancere sunt moştenite genetic. Asta înseamnă că orice mutaţie genetică poate fi transmisă noii generaţii. De exemplu, cancerul la sân, precum şi cel ovarian, se numără printre formele cu cea mai mare rată de transmitere genetică. Pericolul este şi mai mare dacă aveţi două-trei rude care au avut aceste boli.

  1. Afecţiuni respiratorii şi alergii

Există trei afecţiuni respiratorii care se transmit genetic: rinita alergică, rinita cronică şi sinuzita. Statisticile arată că dacă unul dintre părinţi suferă de rinită alergică, riscul ca următoarea generaţie să moştenească boala este de aproximativ 30%.

În cazul în care ambii părinţi suferă de aceste boli, riscul de a le transmite şi copiilor creşte la 65%.

”Şi alergiile se transmit genetic, mai exact sensibilitatea la anumiţi alergeni. De aceea, trebuie, ca medic, să cunoşti istoricul familial de boli. Îngrijorător este faptul că şi astmul poate fi moştenit în proporţie de 80% de cei mici“, atrage atenţia medicul Alina Constantin.
  1. Obezitate

Un copil ai cărui părinţi sunt obezi sau supraponderali are un risc de a avea probleme cu greutatea cu 50% mai mare decât cei ai căror părinţi au o greutate normală.

Dacă doar unul dintre părinţi este obez, riscul de a avea probleme cu greutatea scade, dar nu considerabil, la 40%.

sursa

Faptul că nu bei suficientă apă îți poate scurta viața, arată un nou studiu

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Experții recomandă cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi.

10 lucruri interesante despre apă

Cercetătorii își dedică eforturile pentru a găsi modalități prin care putem încetini îmbătrânirea și pentru a învăța despre obiceiurile care pot accelera procesul natural de îmbătrânire. De fapt, o nouă cercetare din Lancet, care evaluează modul în care testele de sânge normale sau ridicate de sodiu ca indicator potențial al îmbătrânirii biologice accelerate, al afecțiunilor cronice de sănătate și al morții premature la persoanele de vârstă mijlocie, sugerează că deshidratarea poate contribui, eventual, la a vă încheia viața prea devreme.

Printre afecțiunile cronice comune care au fost asociate istoric cu îmbătrânirea se numără bolile de inimă, diabetul, cancerul, hipertensiunea, osteoporoza, demența și boala Alzheimer. Cu toate acestea, înaintarea în vârstă nu este neapărat singura condiție prealabilă pentru a dezvolta aceste afecțiuni de sănătate, existând și mulți alți factori care pot crește riscul de apariție a acestora. Potrivit CDC, riscul de a dezvolta aceste afecțiuni medicale poate crește pe baza unor factori precum consumul excesiv de alcool, consumul de tutun, lipsa de mișcare fizică și o alimentație deficitară.

Cu toate acestea, o mai bună înțelegere a modului în care obiceiurile noastre și ceea ce consumăm ne afectează sănătatea – chiar și posibilitatea de a ne prelungi sau scurta durata de viață – este un pas important către o îngrijire proactivă care poate duce la o existență sănătoasă, începând cu cele mai recente cercetări care evidențiază importanța hidratării.

Ce dezvăluie studiul despre legătura dintre deshidratare și îmbătrânire

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Deși această cercetare a fost parțial motivată de studii anterioare efectuate pe rozătoare care au observat legături între restricția de apă și o viață mai scurtă, aceasta a fost realizată cu participanți adulți umani cu vârste cuprinse între 45 și 66 de ani.

Pentru a înțelege mai bine descoperirile cercetătorilor privind legătura dintre hidratare și îmbătrânire, trebuie să analizăm mai întâi metodele lor de măsurare a hidratării unei persoane. Pentru a determina gradul de hidratare a unei persoane a fost folosit un test de sodiu seric, care este o modalitate de a vedea cât de mult sodiu se află în sângele unei persoane. Deoarece sodiul este un electrolit care poate ajuta la echilibrarea fluidelor din organism, acest test este o modalitate obișnuită de a vedea dacă cineva este deshidratat. Potrivit Clinicii Mayo, un nivel normal de sodiu în sângele unei persoane este între 135-145 miliechivalenți (sau milimoli) pe litru.

Interesant este faptul că, deși acesta este cunoscut ca fiind intervalul normal pentru nivelul de sodiu din sânge, studiul a constatat că nivelurile de sodiu de 142 milimoli pe litru sau mai mult au fost asociate cu o creștere de 39% a riscului de boli cronice, iar nivelurile mai mari de 144 milimoli pe litru au fost asociate cu un risc crescut cu 21% de mortalitate prematură. Cercetătorii notează că aceste constatări înseamnă că cei care au niveluri de sodiu seric de 142 mmol/l sau mai mari au șanse mai mari de a muri mai tineri sau de a dezvolta o boală cronică. Cu alte cuvinte, faptul de a fi deshidratat cronic poate scurta în mod absolut durata de viață.

Ce înseamnă acest lucru pentru viața de zi cu zi?

Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Cu excepția cazului în care medicul poate cere să faci un test de sodiu seric, este dificil să ști exact cât de hidratat ești. În plus, nu există reguli sau orientări stricte care să stabilească în mod explicit câtă apă este recomandat să bei în fiecare zi. CDC spune că nu există nici o recomandare pentru cât de multă apă ar trebui să bea cineva, dar toată lumea ar trebui să se aprovizioneze cu lichide prin alimente și băuturi, în timp ce alți experți recomandă să beți cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi. Între timp, Academiile Naționale pentru Științe, Inginerie și Medicină spun că 15,5 căni de lichid pe zi pentru bărbați și 11,5 căni pe zi pentru femei.

Cel mai bun mod de a menține o hidratare zilnică optimă este să bei în mod constant multă apă și lichide pe tot parcursul zilei, în special dacă ești activ în mod regulat. Cu toate acestea, dacă ești încă îngrijorat de capacitatea ta de a menține hidratarea pe parcursul zilei și dacă suspectezi că organismul tău funcționează în timp ce este deshidratat mai des decât de obicei, vorbește cu medicul tău despre strategii eficiente pentru a te asigura că rămâi sănătos hidratat pe parcursul zilei.

sursa

Medic: ,,Medicamentele care scad febra, scad și producția de anticorpi și prelungesc durata de boală”

Febra este un simptom neplăcut pe care ne dorim să îl combatem în orice episod de răceală sau viroză. Totuși, medicii ne sfătuiesc să nu apelăm la medicamente antitermice decât în anumite cazuri, și asta deoarece febra stimulează imunitatea și producerea de anticorpi, având rol de vindecare.

Adulții suportă mai greu febra decât cei mici.

În cele mai frecvente cazuri, adulții vor lua antipiretice în cazul febrei de peste 39 de grade, mai cu seamă din cauza inconfortului pe care aceasta o creează.

Însă, atenție!

Nu lua medicamente în primele 6 ore de febră, atunci când se formează mulți anticorpi.

Pacienţii cu febră de peste 38,5 grade Celsius ar trebui să îşi administreze medicamente antipiretice după circa şase ore de la creşterea temperaturii corporale, conform unui studiu efectuat recent de oameni de ştiinţă din China.

Febra stimulează imunitatea și producerea de anticorpi

Potrivit cercetătorilor, febra ar ajuta la stimularea mecanismelor imunitare ale corpului în lupta cu infecţiile cauzate de agenţi patogeni.

Proteina Hsp90 din celulele imunitare poate fi stimulată când temperatura corporală depăşeşte 38,5 grade Celsius. Aceasta se va lega ulterior la membrana celulară şi se va asocia cu integrina alfa4 pentru a accelera accesul celulelor imunitare la locul infecţiei în vederea eliminării agentului patogen, se arată în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Immunity.

Febra favorizează vindecarea

Febra este un efect al infecţiilor, virale sau microbiene, fenomen de apărare a organismului care favorizează vindecarea. Astfel, nu trebuie combătută atât timp cât nu atinge valori mai mari de 38,5 grade Celsius”, avertizează Rodica Nanu, medic pediatru.

Graţie capacităţii naturale de termoreglare a organismului, febra nu va creşte până la niveluri periculoase. Foarte rar, temperatura trece de 41 de grade în cazul infecţiilor virale. Când febra trece însă de 42 de grade Celsius, există risc de convulsii, în special la copii.

Însă, convulsiile apar doar când temperatura creşte brusc, nu din cauza febrei prelungite, şi nu durează mai mult de cinci minute. “În cazul în care febra trece de 42 de grade, atunci este pericol de convulsii care pot afecta creierul”, adaugă medicul pediatru Rodica Nanu.

În cazul copiilor foarte mici, la care reglarea temperaturii corpului e mai deficitară, este bine ca în caz de febră să se ceară sfatul pediatrului.

„Deși mulți pacienți se îngrijorează că febra în sine poate fi periculoasă, creșterile tranzitorii ușoare sau medii ale temperaturii până la 38-39 de grade Celsius, cauzate de majoritatea infecțiilor acute, sunt bine tolerate de adulții sănătoși,“, afirmă doctorul Rareș Simu.

Medicamentele care scad febra, scad și producția de anticorpi

“Priveşte şi nu trata, în primă fază”, este regula de bază în ceea ce priveşte febra, dar şi cea mai puţin respectată. Dezavantajele medicaţiei depăşesc avantajele. Medicamentele sunt menite să ofere doar mai mult confort.

În cazul în care febra trece de valoarea de 38,5 grade Celsius, este recomandat doar paracetamol, fără depăşirea celor 4 doze specificate în prospect.

Sfat: în caz de disconfort, administrează doze mici de antipiretice, înjumătățite, astfel încât să menții febra ușor ridicată și să ajuți organismul să lupte cu infecția.

,,Dacă febra continuă să crească și cauzează disconfort, se recomandă alternarea paracetamolului cu ibupropfen, sirop sau supozitoare, la un interval de 3-4 ore conform dozei recomandate pe ambalaj”, a completat pediatrul Rodica Nanu.

Vestea proastă este că suprimarea febrei cu medicamente înseamnă un timp de vindecare a infecţiei mai lung. Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat că aceste medicamente suprimă, odată cu febra, şi producţia de anticorpi.

în general, se consideră că febra trebuie tratată la valori mai mari de 38,5-39 de grade Celsius, mai ales în cazul copilului mic, sub 3 ani. De asemenea, este indicat să se trateze febra în cazul pacienților cu risc crescut, inclusiv la adulții cu insuficiență cardiacă sau pulmonară.

sursa

Virusul sincițial respirator: simptome și posibile complicații

Virusul sincițial respirator (RSV) este o cauză majoră a bolilor respiratorii, în special la copii. În acest sezon, se constată o creștere a numărului de îmbolnăviri în majoritatea țărilor. Ce este virusul respirator sincițial (RSV)?

5 idei despre ce NU este febra la copii și adulți | Mamaplus

Virusul sincițial respirator (RSV) este o cauză majoră a bolilor respiratorii la copii. Este un virus frecvent al tractului respirator care provoacă simptome asemănătoare răcelii comune. Majoritatea adulților se vindecă în 1-2 săptămâni, dar VRS poate fi sever în special la bebeluși și vărstnici.

Semnele și simptomele infecției cu virus sincițial respirator apar în mod obișnuit după 4-6 zile de la expunerea la virus.

Care sunt semnele și simptomele virusului respirator sincițial (RSV)?

Infecția cu virus sincițial respirator debutează cu simptome de tract respirator superior precum: strănut, rinoree, nas înfundat, dureri de cap, febră, dureri de mușchi. Apoi, manifestările clinice evoluează rapid, în 1-2 zile, către tuse și afectare pulmonară.

Sugarii și copiii mici pot prezenta: febră, absentă sau 37,5-38 grade C (de obicei nu foarte mare), dureri în deglutiţie, durere faringiană, tuse, respirație rapidă (tahipnee), învinețire a pielii (cianoză), respirație șuierătoare (wheezing), raluri (zgomote pulmonare supraadăugate zgomotelor normale, care se pot auzi cu stetoscopul), lipsa poftei de mâncare, deshidratare.

Simptomatologia RSV la bebeluşi evoluează pe parcursul a 3-5 zile, putând ajunge și până 7-10 zile, iar intensitatea este mai severă decât a unei răceli obișnuite.

RSV poate provoca de asemenea inflamații severe cum sunt bronșiolita (inflamarea căilor aeriene inferioare) și pneumonia (infecția pulmonară). RSV este cea mai frecventa cauză de bronșiolită și pneumonie la copiii sub 1 an.

La adulți și copiii mai mari de 3 ani, VSR determină semne și simptome ușoare asemănătoare răcelii: nas înfundat sau rinoree, tuse, subfebrilitate, dureri în gât, dureri de cap, stare generală proastă.

Complicații

Copiii pot dezvolta forme grave, pulmonare, de infecție cu virus sincițial respirator. O parte din copii pot avea la prima infecție cu virusul sincițial respirator, simptome de bronșiolită sau pneumonie. Infecțiile auriculare ușoare (otite), reprezintă o altă complicație.

Majoritatea infecțiilor cu virus sincițial respirator nu sunt amenințătoare de viață. Totuși, este necesar consultul medical pentru copii, bătrâni sau persoane cu risc crescut care prezintă orice semn sau simptom de infecție. De asemeni, se recomandă solicitarea de ajutor medical imediat dacă copilul prezintă dificultăți de respirație, febra mare sau cianoza (colorație albăstruie a pielii și mucoaselor, care apare din cauza unei cantități inadecvate de oxigen în sânge).

Top 10 cei mai în vârstă oameni din lume!
Articolul anterior
Topul celor mai periculoase fructe şi legume cu un conţinut alarmant de pesticide
Articolul următor