Ce boli trădează mâinile reci

În legislaţia engleză medievală, mâinile reci ale soţu­lui au fost unul din puţinele motive (egal cu comiterea unui adulter) ce dădea drept la divorţ. 

separator
Prima întrebare: este normal să avem mâinile şi pi­cioarele reci? Sau semnele acestea sunt dovadă de boa­lă?

maini_reci_46764800

Există mai multe răspunsuri:

      • Iarna, când afară e frig, e normal să ne îngheţe mâi­nile şi picioarele, dacă stăm mai multe ore în aer liber, dar îşi revin şi se încălzesc când intrăm într-un loc încălzit.
      • Când afară e primăvară sau vară şi mâinile noastre sunt totuşi reci, în cauză pot fi dereglări ale circulaţiei sângelui, distonie vegetativă, hipotensiune, afecţiuni ale sistemului nervos.
      • Dacă aveţi mâinile reci şi totuşi ele transpiră e semn de disfuncţii ale sistemului endocrin, şi anume, hipofuncţia glandei tiroide.
      • Dacă pe lângă faptul că sunteţi friguros, mai aveţi şi senzaţie de somnolenţă, dezinteres faţă de relaţia se­xuală, iar memoria vă joacă feste, e bine să verificaţi nivelul de hormoni ai tiroidei.
      • Mâinile şi picioarele pot fi reci şi din cauza ane­miei, ce se depistează uşor prin analiza sângelui.
      • Sensibilitatea la frig creşte considerabil la fumă­tori, deoarece nicotina distruge vasele sanguine.
      • Dar membrele reci nu sunt neapărat un semn de patologie. Cauza poate fi sedentarismul, activitatea fizică insuficientă, mai ales la persoanele astenice, cu „oasele subţiri”, cum se spune în popor. În cazul lor, problema se rezolvă uşor, dacă apelează la mişcare şi exerciţii fizice.

circulatia-periferica
<

În cazul când senzaţia de frig este legată de afecţiunile sistemului cardio-vascular sau endocrin, obligatoriu problema trebuie rezolvată la doctor.

Dacă nu s-au depistat probleme serioase de să­nă­tate, rezistenţa la frig se antrenează la domiciliu, folosind câteva metode şi reguli simple.

1. Începeţi ziua cu duşuri scoţiene, alternative, fierbinţi şi reci. Seara faceţi o baie caldă, cu sare grunjoasă sau cu ceaiuri din plante cu efect de rela­xare (flori de lavandă, crizantemă, trandafir, rădă­cină de odolean, mentă).
2. Purtaţi haine largi, care nu afectează circulaţia sângelui, renunţaţi la inele şi brăţări strânse. Nici în­călţămintea să nu fie strâmtă, între ciorap şi ghea­tă trebuie să rămână un strat subţire de aer. Cro­mo­te­rapeuţii ne sfătuiesc să purtăm mănuşi şi şosete de culoare roşie, caldă, şi să renunţăm la cele al­bastre, ce produc senzaţie de răcoare. Şi, neapărat, ale­geţi lâna naturală.

femeie_haine_frig_180edfbab6_29315000

3. Persoanele care lucrează în perioada rece în spaţii neîncălzite sau afară să-şi pună în ciorapi câte 1-2 lin­guri de boia de ardei iute sau pulbere de muştar, pentru activarea circulaţiei.
4. De pe masă nu trebuie să lipsească legumele şi fructele, în special cele de culoare roşie şi albastru-vânăt. Pigmenţii lor acţionează pozitiv asupra vaselor sanguine, precum şi vitaminele A, C, E, PP şi micro­elementele, care întăresc pereţii capilarelor şi favori­zează circulaţia periferică. Alimentele de bază pentru oamenii friguroşi sunt: hrişca, pâinea integrală, cai­sele uscate, merele şi citricele. În bucate se adaugă uleiuri nerafinate, presate la rece: ulei de in, soia, po­rumb sau se consumă peşte gras. Mâncarea se consumă numai caldă, iar înainte de a ieşi pe stradă, în zilele geroase, se recomandă o farfurie de supă fierbinte sau un pahar de ceai cu ghimbir. Ceaiul se prepară din 250 ml apă fierbinte, câte o linguriţă de rădăcină rasă sau pulbere uscată de ghimbir, suc de lămâie şi miere de albine.
5. Condimentele stimulează digestia, metabolismul, favorizează circulaţia sanguină şi distribuirea căldurii în corp, de aceea ele trebuie să fie prezente în farfurie zilnic.
6. Renunţaţi categoric la ţigări, alcool şi cafea, mai ales în perioada rece a anului.
7. Nu frecaţi pielea mâinilor îngheţate cu alcool sa­nitar sau cu palmele aspre, mai bine beţi un ceai fier­binte şi faceţi o baie caldă sau ţineţi mâinile sub un jet de apă rece.
8. În cazuri grave, cereţi părerea medicului de fa­milie ca să vă prescrie medicamentele pentru îmbună­tă­ţirea circulaţiei periferice.

Sursa

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

Steriletul creşte riscul sarcinilor extrauterine
Articolul anterior
N-a fost bârfă. Ionel Istrati vine cu noutatea!
Articolul următor