Ce este incontinența de urină și cine suferă de ea?

21/04/2013

Incontinența urinară este eliminarea accidentală sau involuntară de urină. Sau o altă definiție mult mai înțeleasă este pierderea de urină pe cale naturală în loc nepotrivit și la timp nepotrivit. Este o situație neplăcută, care poate fi întâlnită atât de femei, cât și de bărbați, în principiu indiferent de vârstă. Totuși la bărbați și la copii este mult mai rară.

Ce este incontinența de urină și cine suferă de ea

Conform statisticelor medicale una din trei femei suferă de incontinență urinară. La bărbați aceasta cel mai frecvent este asociată cu o patologie a prostatei, iar la copii se întâlnește preponderent sub formă de enurezis (pierderea de urină în timpul somnului).

Cauzele incontinenței de urină

Cauzele incontinenței sunt diferite, în dependență de tipul său. Incontinența urinară de efort este urmare a unei deficiențe a sfincterului vezicii urinare sau al uretrei, care se produce fie ca urmare a deplasării unghiului de inserție a uretrei la colul vezicii urinare, fie ca rezultat al pierderii capacității contractile a sfincterelor respective, care nu mai sunt în stare să închidă strâns uretra. Printre cauzele favorizante ale incontinenței de efort aș menționa: slăbirea mușchilor perineali în urma mai multor nașteri, a nașterii unui copil cu greutate mare, a unor intervenții chirurgicale la nivelul vaginului sau uterului, atrofia mușchilor pelvieni în perioada de menopauză, ca urmare a scăderii nivelului de estrogeni prolapsul vezicii urinare etc.

Există mai multe tipuri de incontinentă urinară

Din punct de vedere medical se cunosc 6 tipuri de incontinență de urină: incontinența urinară de efort, micțiunea imperioasă, incontinența urinară mixtă, incontinența prin prea plin, incontinența funcțională și incontinența tranzitorie.

Când și la ce medic trebuie să se adresezi?

Diagnosticul de incontinență urinară îl pune pacientul care suferă de această boală. Este o maladie deranjantă, ce afectează destul de mult calitatea vieții, care chiar dacă nu se vede, se simte după mirosul specific și pacienții sunt nevoiți să recurgă la diferite trucuri (utilizarea de tampoane, cura de sete etc.) pentru a diminua efectele ei. Este o abordare absolut greșit! Persoana ce reprezintă primele semne de pierdere a urinei care poate apărea într-una din situațiile: strănut, tuse, mers, somn sau involuntar, trebuie să se adreseze medicului urolog sau ginecolog, care indică investigațiile necesare stabilirii diagnosticului și urmând să indice tratamentul corespunzător.

Se tratează incontinența urinară? Sau este o sentință?

Bineînțeles că se tratează! Și risc să mă repet, dar este foarte important ca pacientele să nu se simtă jenate de afecțiunea lor și să se adreseze la timp unui medic competent. Totodată trebuie reținut că unele metode de tratament presupun schimbări comportamentale, a atitudinii față de viață, necesitatea administrării permanente a anumitor medicamente sau efectuarea intervenției chirurgicale.

Ce presupune tratamentul medicamentos în acest caz?

Indiferent de tipul de incontinență de urină (nu și de gradul ei) terapia de primă linie este consevatorie, adică administrarea de medicamente, concomitent cu terapia comportamentală.

La ora actuală pe piața farmaceutică există numeroase produse utilizate pentru tratament, dar majoritatea lor au ca bază substanțele anticolinergice și antispastice. Alte substanțe farmaceutice pot fi antidepresivele, antibioticele în caz de prezență a infecției urinare sau cele hormonale, utilizate la femeile în perioada postclimacterică.

Dintre substanțele anticolinergice, medicamentul cu cea mai mare istorie de utilizare și perioadă de urmărire a eficacității sale este oxibutinina. Toate celelalte preparate anticolinenergice reprezintă derivate sau modificări ale oxibutininei.

Cum funcționează oxibutinina și cine poate să o utilizeze?

Oxibutinina acționează la nivelul receptorilor postganglionari muscarinici prin blocarea unui neuromediator – acetilcolina, iar ca rezultat se relaxează musculatura netedă a vezicii urinare. Prin urmare în cazul vezicii urinare, capacitatea de a reține urina între micțiuni și reduce frecvența urinării.

Oxibutinina este indicată pentru tratamentul incontinenței urinare imperioase (urgente) sau mixte, în cazurile incipiente a incontinenței urinare de efort, în caz de vezică urinară instabilă sau în caz de enurezis la copii cu vârsta peste 5 ani. Nu este indicată în tratamentul incontinenței urinare prin prea plin. Este contraindicată la pacienții cu glaucom, miastenie sau adenom de prostată obstructiv. Trebuie de reținut că doar medicul urolog este în măsură să aprecieze tipul de incontinență urinară și tratamentul acestei boli.

Poate fi prevenită incontinența urinară?

O metodă absolută de prevenire a incontinenței urinare nu există. În schimb se pot influența factorii care provoacă această maladie. În primul rând se recomandă măsuri de ordin general: limitarea consumului de cafeină și alcool, care sunt iritante pentru vezica urinară, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți corporale normale, evitarea constipației, deoarece vezica urinară este situată în spatele rectului, iar materiile fecale pot exercita o presiune crescută asupra sa, provocând pierderea de urină. Este necesar un consum adecvat de lichide, cea mai frecventă greșeală a pacienților care suferă de această afecțiune este limitarea consumului de lichide, deoarece o urină concentrată irită mult mai tare vezica urinară, crește riscul depunerii de săruri și a declanșării sau accentuării incontinenței imperioase.

Măsurile speciale constau în efectuarea regulată a exercițiilor Kegel pentru întărirea musculaturii pelviene, care controlează fluxul urinar.

Conferențiar Dr. Ion Dumbraveanu

ICS Eurofarmaco SA
MD – 2023, Republica Moldova
Chișinău, str. Vadul lui Voda, 2
Tel.: (+373 22) 44 99 69
Fax:(+373 22) 49 76 20
E-mail: office@eurofarmaco.md
Web: www.eurofarmaco.md

Medic: „Obezitatea nu e doar ce vedem în exterior”. Când corpul acumulează kilograme, inflamația este peste tot

Potrivit medicilor, ,,obezitatea nu este doar ce vedem în exterior”. Atunci când corpul acumulează kilograme peste kilograme, știm că inflamația există peste tot.

În tubul digestiv, vedem colonul atacat din toate direcțiile de această inflamație. Este unul dintre motivele pentru care există cea mai frecventă patologie la acest nivel.

„Nu s-a demonstrat care este exact factorul de risc, obezitatea sau sedentarismul, lipsa activității, sau ambele, nu știm dar sunt legate una de cealaltă”, afirmă Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie oncologică, București, conform protv.ro.

,,Obezitatea nu e doar ce vedem în exterior. Când deschidem pacienții obezi, observăm că e foarte multă grăsime și în interior și această grăsime nu e sănătoasă. Intestinul funcționează mai greu cu atâta grăsime.

Un studiu recent din 2023 a arătat că rata de pacienți tineri diagnosticați cu cancer de colon sub vârsta de 50 a crescut cu 20%, și este dublu față de 1995, când s-a făcut ultimul studiu pe această temă”.

Obezitatea este o boală, care se tratează. Prin tratamentul acesteia, scade riscul bolilor legate de obezitate, inclusiv a bolilor colonului.

Protejăm colonul prin educație fizică, mers pe jos zilnic. În interiorul colonului, găsim mușchi netezi. Au o mișcare permanentă. Mișcarea lor e activată de mișcarea întregului corp.

„Mișcarea protejează împotriva cancerului. De ce? Țesuturile sunt bine vascularizate. Circulația fiind bună, aducem oxigen fiecărei celule și nu o ține în condiții de stres, ci în condiții normale. Aceasta e un lucru, care protejează celulele”, afirmă prof. dr. Schmitz Winnenthal, medic chirurgie oncologică.

Tot prevenție activă înseamnă fibrele din alimentație, conținute de vegetale. Constipația, care se prelungește, are nevoie de sfat medical. De asemenea, sângerările trebuie investigate.

Dar, chiar dacă, nu aveți simptome, colonul trebuie investigat de rutină, prin colonoscopie. Aceasta deoarece eventualele tumori nu dor. În timpul colonoscopiei de rutină, care se face cu sedare, se pot elimina polipi. Sunt formațiuni nepericuloase, dar pe care se formează peste 95% din cancerele de colon.

„La colonoscopie se poate identifica acel polip. Se îndepărtează cu totul în țesut sănătos și sub el rămâne o mică rană, care se închide. Se trimite apoi la anatomie patologică și se analizează cu microscopul”, afirmă Dr. Octavian Popescu, medic specialist chiurgie oncologică.

După ce am curățat colonul de toți polipii, eliminăm riscul pe următorii 5 pâna la 10 ani de cancer.

Cancerul de colon incipient se poate opera cu incizii de dimensiuni mici, se reia activitatea în două săptămâni după intervenție. Dacă îl scoatem la stadiu de polip, se pot elimina la colonoscopie, și eliminăm riscul de cancer și scapi și de operație”.

Polipii scoși în timpul colonoscopiei înseamnă prevenție împotriva cancerului de colon. Nu avem program național pentru cancerul de colon, așa că investigația se face de rutină doar la cerere.

Dacă vrei să abordezi și TU un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta pentru Yahoo Life.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

sursa

Soluția „miraculoasă” și ieftină pentru dinți și gingii sănătoase, recomandată în momente de criză

Îngrijirea orală poate fi foarte costisitoare pentru mulți oameni ai planetei. Deși poate părea banal, o periuță și o pastă de dinți sunt lux pentru cei din colțurile sărace ale lumii. Ca să nu mai vorbim despre mersul la stomatolog. Chiar și pentru ei există o soluție ieftină și eficientă pentru a avea grijă de dantura lor, scrie presa română.

Un stomatolog britanic de top recomandă o soluție temporară pentru cei care au probleme cu dinții și gingiile și nu au acces imediat la servicii medicale: gargara cu apă cu sare. „În momentele în care accesul la îngrijirea stomatologică poate fi dificilă din cauza listelor de așteptare sau a altor limitări, menținerea unei sănătăți orale bune devine crucială. Din fericire, o practică simplă și eficientă, care vă poate ajuta să vă păstrați dinții și gingiile sănătoase este să faceți zilnic gargară cu apă sărată. Aceste remediu oferă numeroase beneficii, fiind o soluție temporară când îngrijirea dentară profesională nu este disponibilă”, a spus medicul, conform Mirror.

Stomatologul a subliniat și beneficiile gargarei cu sare făcute zilnic. „Apa sărată are proprietăți antibacteriene naturale care pot ajuta la uciderea bacteriilor dăunătoare din gură, care provoacă acumularea plăcii, ceea ce duce la diferite probleme cum ar fi carii și boli ale gingiilor”. Disconfortul cauzat de inflamația gingiilor este atenuat de această apă de gură făcută acasă, care ajută și la vindecarea rănilor bucale minore.

„Soluția salină ajută la curățarea zonei și la prevenire infecțiilor, promovând o vindecare mai rapidă”, a mai transmis doctorul. Apa sărată poate ajuta la menținerea unui nivel echilibrat al pH-ului în gură, creând un mediu mai puțin propice dezvoltării bacteriilor și acidității care pot dăuna smalțului dentar, dar și la reducerea inflamațiilor din gât.