Ce este rujeola şi cum se manifestă

Rujeola, sau pojarul, este o maladie infecţioasă acută de etiologie virală. Boala evoluează prin febră înaltă, afectarea mucoasei căilor respiratorii, bucofaringiene, oculare, dar şi prin  apariţia unei erupţii caracteristice pe tegumente. Rujeola prezintă severitate din cauza complicaţiilor pe care le poate dezvolta. Ce trebuie să cunoşti despre rujeolă?

separator

xxxxVirusul rujeolei se transmite pe cale respiratorie, prin picături de salivă şi secreţii nazale

Persoana bolnavă elimină virusul în aer prin picăturile de salivă, secreţiile nazale şi conjunctivale, în timpul vorbitului, tusei, strănutului. Acestea rămân în aer şi sunt contagioase până la două ore după ce pacientul a părăsit încăperea sau un alt spaţiu închis. Prin aer, virusul poate fi  transmis la distanţe mai lungi: în încăperi alăturate, prin fisurile pereţilor.

Contagiozitatea bolii este foarte înaltă

Pojarul este extrem de contagios, de aproape 100%. Acest lucru înseamnă că o persoană sănătoasă, nevaccinată împotriva rujeolei, va face neapărat boala în contactul cu un bolnav de rujeolă. Pacientul este contagios în ultimele zile de incubaţie a bolii, pe perioada catarală şi în primele trei zile de la apariţia erupţiilor pe tegumente.

În primele 3 luni de viaţă copiii practic nu se îmbolnăvesc de rujeolă

Dacă mama a suportat rujeolă ori a fost vaccinată, anticorpii oferă protecţie copilului în primele 3-6 luni de viaţă. Boala odată suportată crează imunitate stabilă pentru tot restul vieţii.

Mai frecvent se îmbolnăvesc copiii de la 2 la 7 ani

Apogeul îmbolnăvirii se înregistrează în intervalul de vârstă  2-7 ani. Ulterior, boala se întâlneşte foarte rar, iar după 14 ani constituie o excepţie. Ca şi oricare altă infecţie respiratorie, rujeola comportă caracter sezonier şi periodicitate de îmbolnăvire: incidenţa maximă a bolii survine în lunile de iarnă- primăvară, de prin decembrie până în luna mai, cu o exacerbare a focarelor la fiecare 2-4 ani, în special în mediul urban.

Imunizarea contra rujeolei a permis reducerea semnificativă a incidenţei bolii, aşa încât în prezent în ţara noastră pot fi întâlnite doar cazuri solitare de rujeolă.

Virusul rujeolei pătrunde în organism prin mucoasa căilor respiratorii ori conjunctivă. Din primele zile de incubaţie acesta poate fi regăsit în sânge, apoi invadează mai multe dintre organe: sistemul nervos central, plămânii, intestinul, amigdalele, măduva osoasă, ficatul, splina, continuând să se multiplice în acestea.

Care sunt semnele bolii?

După o perioadă de incubaţie, adică perioada scursă între momentul infectării şi momentul apariţiei primelor simptome, ce durează deobicei 7- 18 zile, apar primele semne ale bolii. Simptomele de debut se manifestă pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 zile şi includ febra înaltă, 38°C sau mai mare, rinoree (secreţii nazale abundente), strănut, tuse uscată iritativă, conjunctivită, slăbiciune generalizată în tot corpul, tumefierea buzelor şi a pleoapelor, dureri de cap, scăderea poftei de mâncare, uneori – scaune moi, diaree, dureri în abdomen.

ccccSpre sfârşitul fazei catarale temperatura corpului scade sau revine la normal, iar pe mucoasa bucală apare erupţia specifică rujeolei – sub forma unor mici pete albe, proeminente, comparabile cu grăuntele de griş, situate în dreptul primului molar inferior, mai rar pe gingii, denumită şi semnul Koplik.

pojar-koplikAcesta dispare în aproximativ 18 ore, după care, pe piele, încep să apară erupţiile tipice rujeolei – erupţii maculo-papuloase, pe fundal roşu, pe alocuri confluente, care nu dispar la presiune. Erupţiile apar întâi după urechi şi pe partea dorsală a nasului. Ulterior, peste 1-2 zile, erupţiile se răspândesc la faţă, gât şi porţiunea superioară a toracelui, după care, la a treia zi – cuprind şi membrele inferioare.

measlesErupţiile sunt îndesate, proeminente, preponderente pe faţă, mai puţin pe membrele inferioare, şi sunt însoţite de un nou val de febră, de până la 40°C, ce scade în următoarele 2 zile.

93810-004-d4756670Erupţiile durează în jur de 5 zile, pot fi însoţite de o senzaţie uşoară de mâncărime şi dispar în aceeaşi ordine în care au apărut, lăsând în urma lor pete pigmentare, maronii, descuamante.

În perioada catarală şi în primele zile de erupţie tegumentară pot fi manifestate simptome de afectare a sistemului nervos central, precum dureri de cap, slăbiciune, somnolenţă, fotofobie, halucinaţie.

Cum se tratează rujeola?

Fiecare caz de rujeolă trebuie raportat medicului. Dacă boala este lipsită de complicaţii, copilul poate fi tratat la domiciliu, formele severe şi cele însoţite de complicaţii – se tratează în regim staţionar. Copilul diagnosticat cu rujeolă trebuie monitorizat: se urmăreşte evoluţia bolii, simptomele, se măsoară febra, se menajează ochii (se evită privitul la televizor şi se asigură în cameră o lumină de intensitate mai mică). Ca în orice infecţie virală copilul trebuie încurajat să bea zilnic multe lichide: apă, suc de fructe, ceai. Dacă micuţul are erupţii bucale sau diaree, se hrăneşte cu terciuri, pireuri omogenizate, supă de legume pasată, carne pasată, perişoare, peşte preparat la aburi, iaurt, banane, mere coapte.

Tratamentul la domiciliu include medicamente ce nu au nevoie de prescripţie medicală, precum antipiretice (pentru a scădea febra) şi antialgice, aşa cum este ibuprofenul sau paracetamolul. Aspirina este contraindicată la persoanele sub 20 de ani, din cauza riscului apariţiei sindromului Reye – afectare cerebrală şi hepatică gravă. Trebuie ştiut că în tratamentul rujeolei nu se folosesc antibiotice decât dacă apar complicaţii bacteriene, cum ar fi pneumonia sau infecţii ale urechii.

Complicaţiile rujeolei

Rujeola poate determina complicaţii precum diareea, bronşita, pneumonia, conjunctivita, encefalita. Aceasta poate face organismul mai sensibil la infecţii ale urechilor, precum otita medie, şi alte boli cauzate de bacterii, pe fundalul reducerii rezistenţei organismului. Prin urmare, copilul afectat de rujeolă trebuie să se afle sub supravegherea medicului, la domiciliu sau în regim staţionar.

Vaccinarea contra rujeolei

În ţara noastră, vaccinarea împotriva rujeolei este parte a calendarului naţional de imunizare. Vaccinul poate fi administrat individual sau ca o parte a vaccinului ROR (pentru rujeolă, rubeolă şi oreion). Potrivit calendarului actual de imunizare, vaccinul ROR se administrează copiilor la vârsta de 12 luni, apoi – la 6-7 ani, o altă doză.

Ce să faci dimineața pentru scăderea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială, deseori, nu dă semne de avertizare, însă, dacă este lăsată necontrolată, poate afecta diferite părți ale corpului, inclusiv arterele, inima, creierul, rinichii, ochii și multe altele. Din fericire, există schimbări în stilul de viață pe care le poți face: „Încercarea acestor schimbări dimineața – când presiunea începe să crească, chiar înainte de a te trezi – este un moment deosebit de bun pentru a începe”, spune John Higgins, MD, cardiolog sportiv la McGovern Medical School de la UTHealth din Houston.

Dimineața este, de asemenea, momentul în care evenimentele cardiace cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul de cord sunt mai probabil să se întâmple, adaugă dr. Higgins. Uneori, aceste probleme cardiace pot fi cauzate, parțial, de o tensiune arterială crescută dimineața.

Iată cele mai bune obiceiuri de dimineață pentru a scădea tensiunea arterială, indiferent dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială sau vrei doar să menții inima sănătoasă.

Mai puțină cofeină

Ceașca ta de cafea de dimineață ar putea duce la niveluri nesănătoase ale tensiunii arteriale, mai ales dacă bei mai multe căni pe zi.

Acest lucru se datorează faptului că cofeina este un stimulent, care poate adăuga un stimulent în pasul tău, dar poate, de asemenea, să crească tensiunea arterială.

Deși motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru este dezbătut, unii experți cred că se datorează faptului că poate bloca un hormon care ajută la lărgirea arterelor. Alții cred că se datorează faptului că poate determina glandele suprarenale să elibereze mai multă adrenalină, potrivit Clinicii Mayo.

„Două până la patru căni de cafea (aproximativ 200 până la 300 de miligrame de cofeină) vor crește de obicei tensiunea arterială cu aproximativ 8 mm Hg sistolică (adică, numărul de sus) și 6 mm Hg diastolică (adică, numărul de jos),” spune Dr. Higgins.

Veștile bune? Acest vârf nu durează de obicei mult. „Se stinge în aproximativ patru ore”, spune dr. Higgins.

Totuși, pentru a mneține tensiunea arterială stabilă de dimineață, începe ziua cu o ceașcă de cafea decofeinizată, spune el. Și dacă încă ți-e poftă de cofeină, așteaptă până dimineața târziu și bea o singură ceașcă.

Dacă ai antecedente de probleme cu inima sau hipertensiune arterială, discută cu medicul pentru a afla cât de multă cofeină poți consuma pe zi.

Mic dejun echilibrat

Ai obiceiul de a sari peste micul dejun? Lipsa acestei mese poate avea, de fapt, un efect major asupra tensiunii arteriale.

Săritul peste micul dejun este asociat cu hipertensiunea la adulți, conform unei meta-analize din martie 2022 din ‌International Journal of Hypertension‌‌.‌.

Și nu doar când mănânci, ci ‌și ce‌ mănânci este la fel de important. De exemplu, iaurt cu conținut scăzut de grăsimi cu nuci și fructe este un mic dejun grozav, echilibrat, care promovează o tensiune arterială mai bună din mai multe motive, spune dr. Higgins.

În primul rând, nucile sunt bogate în omega-3 sau grăsimi sănătoase. Doar o ceașcă de nuci (cum ar fi nucile, migdalele sau alunele) pe zi este legată de o reducere a tensiunii arteriale sistolice de până la 8 mm Hg, adaugă dr. Higgins. În plus, fructe precum kiwi, banana și portocale au fost asociate cu o tensiune arterială scăzută, spune el.

În plus, fructele și nucile sunt de obicei părți importante ale dietei DASH și ale dietei mediteraneene, ambele fiind bogate în alimente pe bază de plante și pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale în mod semnificativ, conform unei lucrări din august 2020 din „‌Kardiologia Polska”‌‌.

Fără zahar

De la gogoși la produse de patiserie și cereale, alimentele preferate pentru micul dejun pot fi, din păcate, umplute cu zaharuri adăugate. Și prea mult zahăr poate afecta tensiunea arterială.

„Mâncarea cu zahăr, în special sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, poate afecta căile din organism legate de hormonul aldosteron și peptida endotelină, care ajută ambele la reglarea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

În plus, „nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu ateroscleroza (acumularea de plăci în arterele tale), ceea ce va duce la artere mai rigide și, în cele din urmă, la creșterea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

Pentru a preveni acest lucru, limitează cantitatea de zahăr adăugat pe care o consume și o bei în fiecare zi. Fii deosebit de atent când mănânci lucruri precum batoanele pentru micul dejun, iaurturi și cerealele, care au adesea îndulcitori adăugati. Pentru referință, orice aliment cu o valoare zilnică (DV) de 20% (sau mai mare) esteconsiderat un aliment bogat în zahăr, conform studiului Harvard T.H. realizat de Şcoala de Sănătate Publică Chan.

Zaharurile naturale din fructe și legume ‌nu‌ cresc tensiunea arterială, conform Dr. Higgins. Așa că poți consuma aceste alimente hrănitoare.

Exerciții în mod regulat

În timp ce un antrenament intens vă va face inima să bată și vă va crește temporar valorile tensiunii arteriale, exercițiile fizice dimineața sunt o modalitate excelentă de a susține o tensiune arterială sănătoasă în general.

Două ore și jumătate de exerciții aerobice de intensitate moderată (sau 75 de minute de exerciții aerobice de mare intensitate) și/sau antrenament de forță timp de 90 până la 150 de minute în fiecare săptămână pot scădea tensiunea arterială cu până la 5 mm Hg, spune dr. Higgins.

Meditează dimineața

A face corpul să se relaxeze, mai ales la începutul zilei,  poate avea un efect pozitiv asupra nivelului tensiunii arteriale. Acest lucru se poate realiza printr-o practică de meditație, potrivit Harvard Health Publishing.

De fapt, oamenii cu hipertensiune arterială ușoară care practică meditația bazată pe mindfulness s-a dovedit că și-au scăzut tensiunea arterială sistolică și diastolică în studii, potrivit University of Maryland Medical System.

Unul dintre motivele pentru care meditația funcționează în acest caz? Corpul tău este determinat să producă mai mult oxid nitric, care ajută la lărgirea vaselor de sânge, scăzând astfel tensiunea arterială, potrivit Harvard Health Publishing.

Poți folosi tehnici de meditație și respirație pentru a scădea tensiunea arterială în orice moment al zilei, dar meditația de dimineață poate fi deosebit de utilă pentru a-ți începe ziua cu un sentiment de calm, conform Dr. Higgins.

Dacă ești începător, stai  în liniște timp de cinci minute dimineața. Poți încerca să faci asta timp de 20 de minute, dar dacă nu ai timp, cinci minute vor fi suficiente.

Iată câțiva pași pentru o meditație bazată pe mindfulness, pentru a promova răspunsul de relaxare al corpului tău, conform Harvard Health Publishing:

Stai într-un loc liniștit, cu ochii închiși.

Relaxează-ți mușchii și repetă în tăcere un cuvânt, o frază, un sunet sau o scurtă rugăciune la alegerea ta, iar și iar.

Când gândurile rătăcite interferează (cum vor ele), lasă-le să vină și să plece și să revină la cuvântul, fraza sau sunetul care-ți ghidează meditația.

Sursa: Living Strong; clicksanatate.ro

Cancerul poate fi detectat după miros, ne spun medicii

Mirosul corpului poate fi un indicator folositor în depistarea anumitor tipuri de boli. Chiar și cancerul poat fi detectat după miros, spune un medic, și asta deoarece unele maladii determină organismul să producă substanțe specifice.

separator

Dermatologul rus Irina Skorogudaeva a explicat cum pot fi recunoscute bolile periculoase, precum cancerul, diabetul și bolile renale, după miros. Transpirația care miroase neobișnuit vorbește despre procesele distructive din organism, spune medicul.

De exemplu, în bolile oncologice, corpul emană un miros specific de ,,carne alterată”. În plus, temperatura corpului crește și apare transpirația accentuată ca mecanism de termoreglare.

Specialistul a explicat că acest lucru se datorează faptului că se produce „factorul de necroză tumorală”, cu ajutorul căruia organismul luptă împotriva creșterii maligne.

Medicul a mai menționat că, în caz de diabet, o persoană miroase a ,,mere putrezite și a acetonă”. Când insulina este insuficientă, glucoza nu intră în celule. Prin urmare, începe procesul de producere a energiei din grăsimi. Astfel se formează corpuri cetonice, care sunt transformate în acetonă.

Medicul a adăugat că în boli de ficat și rinichi – transpirația pacientului capătă miros de amoniac.



Medic: Cum putem reduce riscul de cancer colorectal

În ultimele decenii în țara noastră se atestă o creştere lentă, dar continuă a morbidităţii prin cancer colorectal. Anual, la nivel mondial, se inregistreaza peste 1,2 milioane de cazuri noi de cancer colorectal. Pentru conştientizarea riscului acestui tip de cancer, un medic, specialist în chirurgie coloproctologică, atrage atenţia asupra unor lucruri pe care orice adult ar trebui să le ştie.

1. Ce factori pot crește riscul de a dezvolta cancer colorectal?

Factorii principali de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal includ sedentarismul, supraponderalitatea, fumatul, dieta săracă în fibre, consumul de alcool, consumul excesiv de carne roșie, precum și consumul insuficient de fructe și legume, împreună cu predispoziția genetică, afirmă medicul austriac Alexis Freitas, consultant chirurg al Consiliului european de chirurgie/coloproctologie.

2. În cazul acestui timp de afecțiune, care sunt cele mai frecvente simptome?

Simptomele cancerului colorectal pot fi confundate cu simptomele altor afecțiuni, însă principalele indicii ale acestui tip de cancer sunt sângele în scaun și durerea abdominală, în special în stadiile avansate. Persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la un control medical, deoarece durerile abdominale pot ascunde probleme grave de sănătate.

3. Când este cel mai des identificat acest tip de cancer?

Stadiul în care este depistat acest tip de cancer diferă de la țară la țară. În țările unde există un program de screening și pacienții vin regulat la investigații de prevenție, cum este colonoscopia, cancerul colorectal este depistat în stadii incipiente.

4. Ce analize sunt necesare pentru diagnosticare?

Principalele analize pe care le recomandăm sunt colonoscopia, CT/RMN (dacă colonoscopia nu este posibilă), teste histopatologice, teste de sânge și de scaun.

5. Cum putem reduce risul dezvoltării cancerului colorectal?

Ca să putem reduce riscul dezvoltării acestui cancer, trebuie să mergem la controlul anual, iar dacă am trecut de vârsta de 50 de ani recomandăm să fie făcut colonoscopia, la fiecare 5 ani sau în funcție de factorii de risc pe care îi avem.

6. Ce tratamente sunt recomandate pentru aceasă afecțiune?

Tratamentele recomandate acestui tip de cancer sunt: polipectomia endoscopică în primele stadii; chirurgia (chirurgie laparoscopică cu incideță unică, chirurgie laparoscopică, chirurgie convențională); radioterapia și chimioterapia. Acestea sunt cele reomandate în funcție de cât de avansată este boala.

sursa

Sfatul psihologului: E sau nu e bine să asiste soţul la naştere?
Articolul anterior
Galina Tomaș le-a chemat la raport pe reporterițele de la Deșteptarea!
Articolul următor