Ce este rujeola şi cum se manifestă

Rujeola, sau pojarul, este o maladie infecţioasă acută de etiologie virală. Boala evoluează prin febră înaltă, afectarea mucoasei căilor respiratorii, bucofaringiene, oculare, dar şi prin  apariţia unei erupţii caracteristice pe tegumente. Rujeola prezintă severitate din cauza complicaţiilor pe care le poate dezvolta. Ce trebuie să cunoşti despre rujeolă?

Virusul rujeolei se transmite pe cale respiratorie, prin picături de salivă şi secreţii nazale

Persoana bolnavă elimină virusul în aer prin picăturile de salivă, secreţiile nazale şi conjunctivale, în timpul vorbitului, tusei, strănutului. Acestea rămân în aer şi sunt contagioase până la două ore după ce pacientul a părăsit încăperea sau un alt spaţiu închis. Prin aer, virusul poate fi  transmis la distanţe mai lungi: în încăperi alăturate, prin fisurile pereţilor.

Contagiozitatea bolii este foarte înaltă

Pojarul este extrem de contagios, de aproape 100%. Acest lucru înseamnă că o persoană sănătoasă, nevaccinată împotriva rujeolei, va face neapărat boala în contactul cu un bolnav de rujeolă. Pacientul este contagios în ultimele zile de incubaţie a bolii, pe perioada catarală şi în primele trei zile de la apariţia erupţiilor pe tegumente.

În primele 3 luni de viaţă copiii practic nu se îmbolnăvesc de rujeolă

Dacă mama a suportat rujeolă ori a fost vaccinată, anticorpii oferă protecţie copilului în primele 3-6 luni de viaţă. Boala odată suportată crează imunitate stabilă pentru tot restul vieţii.

Mai frecvent se îmbolnăvesc copiii de la 2 la 7 ani

Apogeul îmbolnăvirii se înregistrează în intervalul de vârstă  2-7 ani. Ulterior, boala se întâlneşte foarte rar, iar după 14 ani constituie o excepţie. Ca şi oricare altă infecţie respiratorie, rujeola comportă caracter sezonier şi periodicitate de îmbolnăvire: incidenţa maximă a bolii survine în lunile de iarnă- primăvară, de prin decembrie până în luna mai, cu o exacerbare a focarelor la fiecare 2-4 ani, în special în mediul urban.

Imunizarea contra rujeolei a permis reducerea semnificativă a incidenţei bolii, aşa încât în prezent în ţara noastră pot fi întâlnite doar cazuri solitare de rujeolă.

Virusul rujeolei pătrunde în organism prin mucoasa căilor respiratorii ori conjunctivă. Din primele zile de incubaţie acesta poate fi regăsit în sânge, apoi invadează mai multe dintre organe: sistemul nervos central, plămânii, intestinul, amigdalele, măduva osoasă, ficatul, splina, continuând să se multiplice în acestea.

Care sunt semnele bolii?

După o perioadă de incubaţie, adică perioada scursă între momentul infectării şi momentul apariţiei primelor simptome, ce durează deobicei 7- 18 zile, apar primele semne ale bolii. Simptomele de debut se manifestă pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 zile şi includ febra înaltă, 38°C sau mai mare, rinoree (secreţii nazale abundente), strănut, tuse uscată iritativă, conjunctivită, slăbiciune generalizată în tot corpul, tumefierea buzelor şi a pleoapelor, dureri de cap, scăderea poftei de mâncare, uneori – scaune moi, diaree, dureri în abdomen.

Spre sfârşitul fazei catarale temperatura corpului scade sau revine la normal, iar pe mucoasa bucală apare erupţia specifică rujeolei – sub forma unor mici pete albe, proeminente, comparabile cu grăuntele de griş, situate în dreptul primului molar inferior, mai rar pe gingii, denumită şi semnul Koplik.

Acesta dispare în aproximativ 18 ore, după care, pe piele, încep să apară erupţiile tipice rujeolei – erupţii maculo-papuloase, pe fundal roşu, pe alocuri confluente, care nu dispar la presiune. Erupţiile apar întâi după urechi şi pe partea dorsală a nasului. Ulterior, peste 1-2 zile, erupţiile se răspândesc la faţă, gât şi porţiunea superioară a toracelui, după care, la a treia zi – cuprind şi membrele inferioare.

Erupţiile sunt îndesate, proeminente, preponderente pe faţă, mai puţin pe membrele inferioare, şi sunt însoţite de un nou val de febră, de până la 40°C, ce scade în următoarele 2 zile.

Erupţiile durează în jur de 5 zile, pot fi însoţite de o senzaţie uşoară de mâncărime şi dispar în aceeaşi ordine în care au apărut, lăsând în urma lor pete pigmentare, maronii, descuamante.

În perioada catarală şi în primele zile de erupţie tegumentară pot fi manifestate simptome de afectare a sistemului nervos central, precum dureri de cap, slăbiciune, somnolenţă, fotofobie, halucinaţie.

Cum se tratează rujeola?

Fiecare caz de rujeolă trebuie raportat medicului. Dacă boala este lipsită de complicaţii, copilul poate fi tratat la domiciliu, formele severe şi cele însoţite de complicaţii – se tratează în regim staţionar. Copilul diagnosticat cu rujeolă trebuie monitorizat: se urmăreşte evoluţia bolii, simptomele, se măsoară febra, se menajează ochii (se evită privitul la televizor şi se asigură în cameră o lumină de intensitate mai mică). Ca în orice infecţie virală copilul trebuie încurajat să bea zilnic multe lichide: apă, suc de fructe, ceai. Dacă micuţul are erupţii bucale sau diaree, se hrăneşte cu terciuri, pireuri omogenizate, supă de legume pasată, carne pasată, perişoare, peşte preparat la aburi, iaurt, banane, mere coapte.

Tratamentul la domiciliu include medicamente ce nu au nevoie de prescripţie medicală, precum antipiretice (pentru a scădea febra) şi antialgice, aşa cum este ibuprofenul sau paracetamolul. Aspirina este contraindicată la persoanele sub 20 de ani, din cauza riscului apariţiei sindromului Reye – afectare cerebrală şi hepatică gravă. Trebuie ştiut că în tratamentul rujeolei nu se folosesc antibiotice decât dacă apar complicaţii bacteriene, cum ar fi pneumonia sau infecţii ale urechii.

Complicaţiile rujeolei

Rujeola poate determina complicaţii precum diareea, bronşita, pneumonia, conjunctivita, encefalita. Aceasta poate face organismul mai sensibil la infecţii ale urechilor, precum otita medie, şi alte boli cauzate de bacterii, pe fundalul reducerii rezistenţei organismului. Prin urmare, copilul afectat de rujeolă trebuie să se afle sub supravegherea medicului, la domiciliu sau în regim staţionar.

Vaccinarea contra rujeolei

În ţara noastră, vaccinarea împotriva rujeolei este parte a calendarului naţional de imunizare. Vaccinul poate fi administrat individual sau ca o parte a vaccinului ROR (pentru rujeolă, rubeolă şi oreion). Potrivit calendarului actual de imunizare, vaccinul ROR se administrează copiilor la vârsta de 12 luni, apoi – la 6-7 ani, o altă doză.