Cum prepari fasolea ca să nu te baloneze

Cu un conţinut excepţional de nutrienţi, fasolea este valoroasă în orice dietă sănătoasă. Prin componenţa ei, fasolea este un aliment unic, combinaţia proprie de fibre cu proteine nemaifiind întâlnită la un alt produs. Pe lângă aceasta, fasolea conţine amidon rezistent, minerale, vitamine, antioxidanţi şi fibre, fără grăsimi.    

separator
1

Beneficiile fasolei sunt mult peste cele pe care ţi le-ai închipuit. Rămâi aici, ca să le afli pe toate.

Fasolea – sprijin sănătos pentru funcţia tractul digestiv

Cercetările recente au arătat că fasolea în alimentaţie oferă un sprijin important pentru sănătatea tubului digestiv, în special colon. Fasolea este bogată în fibre dietetice (15g fibre, adică ½ din doza zilnică/100g produs), iar fracţiunea nedigerabilă a acestora este o sursă importantă de hrană pentru bacteriile intestinale din intestinul gros, acolo unde gazele sunt produse natural. Fasolea albă, neagră, roşie îmbunătăţeşte funcţia intestinelor şi previne cancerul de colon. În plus, fasolea conţine amidon rezistent, care ajunge nedigerat la nivelul intestinului gros şi contribuie la întreţinerea bacteriilor dorite în acea zonă a tractului digestiv.

Antioxidanţii din fasole combat cancerul

Fasolea, în special cea neagră şi roşie, este un pretendent de valoare în materie de fitonutrienţi antioxidanţi. Partea exterioară a fasolei colorate este o sursă remarcabilă de flavonoide antocieni: delfinidina, petunidina, malvidina, kaempferol, quercetina, acizi hydroxycinamic, ferulic, sinapic, acid clorogenic, triterpenoide. Brazilia şi India sunt ţările campioane în cultivarea fasolei negre, acolo unde zilnic se consumă cel puţin o porţie de fasole. În studii de laborator antioxidanţii din fasole au inhibat dezvoltarea celulelor tumorale intestinale. Este posibil ca fasolea să contribuie la prevenirea cancerului de sân şi ficat.

72454_iahnie-de-fasole_520

Fasolea – combinaţie unică de proteine şi fibre, fără grăsimi  

Dintre toate alimentele consumate la nivel mondial, fasolea este unică prin combinaţia sănătoasă de proteine cu fibre, fără grăsimi. 100g de fasole îţi oferă 15g de fibre (28g fibre este doza zilnică recomandată) şi 21-23g de proteine (aproape 1/3 din DZR, cât s-ar conţine în 56g carne de pui sau somon). Această combinație remarcabilă de proteine cu fibre nu există în alt produs!

Fasolea conţine amidon rezistent

Tipul de amidon rezistent din alimente ajută ca acestea să nu ducă la absorbţia rapidă a carbohidraţilor din intestin şi previne astfel creşterea bruscă a nivelului de glucoză în sânge, prin urmare fasolea este un aliment cu indice glicemic scăzut, iar acest lucru este foarte important când vine vorba de diabetul zaharat tip 2. Pe deasupra, proteinele şi fibrele ajută ca zahărul să nu fie eliberat excesiv din tractul digestiv în sânge.

Fasolea scade riscul bolilor cardiovasculare

Bogată în fibre şi antioxidanţi, fasolea previne apariţia aterosclerozei – duşmanul vaselor sanguine. Fitonutrienţii antioxidanţi din fasolea neagră şi cea roşie împiedică înfundarea arterelor cu grăsimi. Aceştia scad riscul de boală coronariană, infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale. Fasolea este încărcată în magneziu şi kaliu (1795mg/100g produs), minerale deosebit de importante în valori crescute ale tensiunii arteriale şi tot mai mult necesare cu vârsta. Mai mult, antioxidanţii au şi acţiune anti-inflamatoare asupra organismului, anti-îmbătrânire.

Fasolea este o sursă excepţională de folaţi, benefici pentru făt

O cana de fasole furnizează 2/3 din necesarul zilnic de acid folic – una dintre cele mai importante vitamine ale grupului B, necesară pentru scăderea riscului bolilor de inimă, demenţei şi malformaţiilor congenitale neurale la făt.

Fasolea – sursă excepţională de minerale

Conţinutul de mangan, fier, cupru, magneziu, zinc, calciu, seleniu este uimitor în boabele de fasole. Fasolea conţine de 50 de ori mai mult fier decât mărul şi de 1,5 ori mai mult calciu decât laptele (vezi mai jos cum poţi spori absorbţia mineralelor din fasole). Fierul şi cuprul participă la sinteza hemoglobinei, manganul şi calciul combat osteoporoza.  Magneziul este un stimulent metabolic, ajută la producerea, distribuirea energiei, dar şi sinteza de proteine. Kaliul este important pentru buna funcţionare a inimii, sistemului nervos şi muşchilor.

Recomandat este consumul minim a 3 căni (cana are 240ml) de leguminoase fierte pe săptămână sau 1/2 cană – șase zile pe săptămână, pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer, obezitate şi diabet zaharat tip 2.

Fasolea în managementul greutăţii corpului

Fasolea nu îngraşă. Ea conţine 333 de calorii/100g produs, se digeră uşor, oferă energia de care ai nevoie, saţietate, o suită de nutrienţi importanţi pentru sănătate, fibre şi proteine pentru a slăbi şi zero colesterol.  Calorii în plus aduce fasolea consumată cu pâine – o combinaţie periculoasă în dieta de slăbire.

fasole-cu-sos-de-rosii-800x600-22106

Sfaturi pentru a preveni flatulenţa:

  • Înmoaie fasolea în apă timp de 12 ore înainte de consum, pentru a ajuta fasolea să dizolve amidonurile care cauzează probleme gastro-intestinale.
  • Fibrele nedigerabile din fasole provoacă flatulenţă în cazul în care tractul digestiv nu este pregătit funcţional pentru a le digera, iar asta ar putea să însemne că mănânci fasole rar de tot (încearcă să le introduci treptat în dietă).
  • Disconfortul intestinal poate fi redus dacă apa este schimbată de câteva ori în timp ce boabele sunt puse la înmuiat, întrucât aceasta aruncă o parte din fibre, însă trebuie de ştiut că apa înlătură şi fitonutrienţi benefici.
  • Consumă fasolele cu lichid, bea suficientă apă după ce le mânânci, aceasta reduce din balonare.
  • Prelungeşte timpul ei de fierbere.

Absorbţia fierului din fasole poate fi îmbunătăţită dacă aceasta este consumată la masă cu o bucăţică de carne, fructe de mare sau în combinaţie cu alimente bogate în vitamina C, cum ar fi portocale, lămâi, roşii, ardei graşi.

Dacă ai uitat să pui fasolea la înmuiat peste noapte, fierbe-o timp de 2-3 minute şi las-o să stea acoperită timp de o oră la temperatura camerei înainte de preparare, pentru a-i reduce timpul de fierbere şi riscul de disconfort digestiv.

Ce să faci dimineața pentru scăderea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială, deseori, nu dă semne de avertizare, însă, dacă este lăsată necontrolată, poate afecta diferite părți ale corpului, inclusiv arterele, inima, creierul, rinichii, ochii și multe altele. Din fericire, există schimbări în stilul de viață pe care le poți face: „Încercarea acestor schimbări dimineața – când presiunea începe să crească, chiar înainte de a te trezi – este un moment deosebit de bun pentru a începe”, spune John Higgins, MD, cardiolog sportiv la McGovern Medical School de la UTHealth din Houston.

Dimineața este, de asemenea, momentul în care evenimentele cardiace cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul de cord sunt mai probabil să se întâmple, adaugă dr. Higgins. Uneori, aceste probleme cardiace pot fi cauzate, parțial, de o tensiune arterială crescută dimineața.

Iată cele mai bune obiceiuri de dimineață pentru a scădea tensiunea arterială, indiferent dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială sau vrei doar să menții inima sănătoasă.

Mai puțină cofeină

Ceașca ta de cafea de dimineață ar putea duce la niveluri nesănătoase ale tensiunii arteriale, mai ales dacă bei mai multe căni pe zi.

Acest lucru se datorează faptului că cofeina este un stimulent, care poate adăuga un stimulent în pasul tău, dar poate, de asemenea, să crească tensiunea arterială.

Deși motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru este dezbătut, unii experți cred că se datorează faptului că poate bloca un hormon care ajută la lărgirea arterelor. Alții cred că se datorează faptului că poate determina glandele suprarenale să elibereze mai multă adrenalină, potrivit Clinicii Mayo.

„Două până la patru căni de cafea (aproximativ 200 până la 300 de miligrame de cofeină) vor crește de obicei tensiunea arterială cu aproximativ 8 mm Hg sistolică (adică, numărul de sus) și 6 mm Hg diastolică (adică, numărul de jos),” spune Dr. Higgins.

Veștile bune? Acest vârf nu durează de obicei mult. „Se stinge în aproximativ patru ore”, spune dr. Higgins.

Totuși, pentru a mneține tensiunea arterială stabilă de dimineață, începe ziua cu o ceașcă de cafea decofeinizată, spune el. Și dacă încă ți-e poftă de cofeină, așteaptă până dimineața târziu și bea o singură ceașcă.

Dacă ai antecedente de probleme cu inima sau hipertensiune arterială, discută cu medicul pentru a afla cât de multă cofeină poți consuma pe zi.

Mic dejun echilibrat

Ai obiceiul de a sari peste micul dejun? Lipsa acestei mese poate avea, de fapt, un efect major asupra tensiunii arteriale.

Săritul peste micul dejun este asociat cu hipertensiunea la adulți, conform unei meta-analize din martie 2022 din ‌International Journal of Hypertension‌‌.‌.

Și nu doar când mănânci, ci ‌și ce‌ mănânci este la fel de important. De exemplu, iaurt cu conținut scăzut de grăsimi cu nuci și fructe este un mic dejun grozav, echilibrat, care promovează o tensiune arterială mai bună din mai multe motive, spune dr. Higgins.

În primul rând, nucile sunt bogate în omega-3 sau grăsimi sănătoase. Doar o ceașcă de nuci (cum ar fi nucile, migdalele sau alunele) pe zi este legată de o reducere a tensiunii arteriale sistolice de până la 8 mm Hg, adaugă dr. Higgins. În plus, fructe precum kiwi, banana și portocale au fost asociate cu o tensiune arterială scăzută, spune el.

În plus, fructele și nucile sunt de obicei părți importante ale dietei DASH și ale dietei mediteraneene, ambele fiind bogate în alimente pe bază de plante și pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale în mod semnificativ, conform unei lucrări din august 2020 din „‌Kardiologia Polska”‌‌.

Fără zahar

De la gogoși la produse de patiserie și cereale, alimentele preferate pentru micul dejun pot fi, din păcate, umplute cu zaharuri adăugate. Și prea mult zahăr poate afecta tensiunea arterială.

„Mâncarea cu zahăr, în special sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, poate afecta căile din organism legate de hormonul aldosteron și peptida endotelină, care ajută ambele la reglarea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

În plus, „nivelurile ridicate de zahăr din sânge sunt asociate cu ateroscleroza (acumularea de plăci în arterele tale), ceea ce va duce la artere mai rigide și, în cele din urmă, la creșterea tensiunii arteriale”, spune dr. Higgins.

Pentru a preveni acest lucru, limitează cantitatea de zahăr adăugat pe care o consume și o bei în fiecare zi. Fii deosebit de atent când mănânci lucruri precum batoanele pentru micul dejun, iaurturi și cerealele, care au adesea îndulcitori adăugati. Pentru referință, orice aliment cu o valoare zilnică (DV) de 20% (sau mai mare) esteconsiderat un aliment bogat în zahăr, conform studiului Harvard T.H. realizat de Şcoala de Sănătate Publică Chan.

Zaharurile naturale din fructe și legume ‌nu‌ cresc tensiunea arterială, conform Dr. Higgins. Așa că poți consuma aceste alimente hrănitoare.

Exerciții în mod regulat

În timp ce un antrenament intens vă va face inima să bată și vă va crește temporar valorile tensiunii arteriale, exercițiile fizice dimineața sunt o modalitate excelentă de a susține o tensiune arterială sănătoasă în general.

Două ore și jumătate de exerciții aerobice de intensitate moderată (sau 75 de minute de exerciții aerobice de mare intensitate) și/sau antrenament de forță timp de 90 până la 150 de minute în fiecare săptămână pot scădea tensiunea arterială cu până la 5 mm Hg, spune dr. Higgins.

Meditează dimineața

A face corpul să se relaxeze, mai ales la începutul zilei,  poate avea un efect pozitiv asupra nivelului tensiunii arteriale. Acest lucru se poate realiza printr-o practică de meditație, potrivit Harvard Health Publishing.

De fapt, oamenii cu hipertensiune arterială ușoară care practică meditația bazată pe mindfulness s-a dovedit că și-au scăzut tensiunea arterială sistolică și diastolică în studii, potrivit University of Maryland Medical System.

Unul dintre motivele pentru care meditația funcționează în acest caz? Corpul tău este determinat să producă mai mult oxid nitric, care ajută la lărgirea vaselor de sânge, scăzând astfel tensiunea arterială, potrivit Harvard Health Publishing.

Poți folosi tehnici de meditație și respirație pentru a scădea tensiunea arterială în orice moment al zilei, dar meditația de dimineață poate fi deosebit de utilă pentru a-ți începe ziua cu un sentiment de calm, conform Dr. Higgins.

Dacă ești începător, stai  în liniște timp de cinci minute dimineața. Poți încerca să faci asta timp de 20 de minute, dar dacă nu ai timp, cinci minute vor fi suficiente.

Iată câțiva pași pentru o meditație bazată pe mindfulness, pentru a promova răspunsul de relaxare al corpului tău, conform Harvard Health Publishing:

Stai într-un loc liniștit, cu ochii închiși.

Relaxează-ți mușchii și repetă în tăcere un cuvânt, o frază, un sunet sau o scurtă rugăciune la alegerea ta, iar și iar.

Când gândurile rătăcite interferează (cum vor ele), lasă-le să vină și să plece și să revină la cuvântul, fraza sau sunetul care-ți ghidează meditația.

Sursa: Living Strong; clicksanatate.ro

Cancerul poate fi detectat după miros, ne spun medicii

Mirosul corpului poate fi un indicator folositor în depistarea anumitor tipuri de boli. Chiar și cancerul poat fi detectat după miros, spune un medic, și asta deoarece unele maladii determină organismul să producă substanțe specifice.

separator

Dermatologul rus Irina Skorogudaeva a explicat cum pot fi recunoscute bolile periculoase, precum cancerul, diabetul și bolile renale, după miros. Transpirația care miroase neobișnuit vorbește despre procesele distructive din organism, spune medicul.

De exemplu, în bolile oncologice, corpul emană un miros specific de ,,carne alterată”. În plus, temperatura corpului crește și apare transpirația accentuată ca mecanism de termoreglare.

Specialistul a explicat că acest lucru se datorează faptului că se produce „factorul de necroză tumorală”, cu ajutorul căruia organismul luptă împotriva creșterii maligne.

Medicul a mai menționat că, în caz de diabet, o persoană miroase a ,,mere putrezite și a acetonă”. Când insulina este insuficientă, glucoza nu intră în celule. Prin urmare, începe procesul de producere a energiei din grăsimi. Astfel se formează corpuri cetonice, care sunt transformate în acetonă.

Medicul a adăugat că în boli de ficat și rinichi – transpirația pacientului capătă miros de amoniac.



Medic: Cum putem reduce riscul de cancer colorectal

În ultimele decenii în țara noastră se atestă o creştere lentă, dar continuă a morbidităţii prin cancer colorectal. Anual, la nivel mondial, se inregistreaza peste 1,2 milioane de cazuri noi de cancer colorectal. Pentru conştientizarea riscului acestui tip de cancer, un medic, specialist în chirurgie coloproctologică, atrage atenţia asupra unor lucruri pe care orice adult ar trebui să le ştie.

1. Ce factori pot crește riscul de a dezvolta cancer colorectal?

Factorii principali de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal includ sedentarismul, supraponderalitatea, fumatul, dieta săracă în fibre, consumul de alcool, consumul excesiv de carne roșie, precum și consumul insuficient de fructe și legume, împreună cu predispoziția genetică, afirmă medicul austriac Alexis Freitas, consultant chirurg al Consiliului european de chirurgie/coloproctologie.

2. În cazul acestui timp de afecțiune, care sunt cele mai frecvente simptome?

Simptomele cancerului colorectal pot fi confundate cu simptomele altor afecțiuni, însă principalele indicii ale acestui tip de cancer sunt sângele în scaun și durerea abdominală, în special în stadiile avansate. Persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la un control medical, deoarece durerile abdominale pot ascunde probleme grave de sănătate.

3. Când este cel mai des identificat acest tip de cancer?

Stadiul în care este depistat acest tip de cancer diferă de la țară la țară. În țările unde există un program de screening și pacienții vin regulat la investigații de prevenție, cum este colonoscopia, cancerul colorectal este depistat în stadii incipiente.

4. Ce analize sunt necesare pentru diagnosticare?

Principalele analize pe care le recomandăm sunt colonoscopia, CT/RMN (dacă colonoscopia nu este posibilă), teste histopatologice, teste de sânge și de scaun.

5. Cum putem reduce risul dezvoltării cancerului colorectal?

Ca să putem reduce riscul dezvoltării acestui cancer, trebuie să mergem la controlul anual, iar dacă am trecut de vârsta de 50 de ani recomandăm să fie făcut colonoscopia, la fiecare 5 ani sau în funcție de factorii de risc pe care îi avem.

6. Ce tratamente sunt recomandate pentru aceasă afecțiune?

Tratamentele recomandate acestui tip de cancer sunt: polipectomia endoscopică în primele stadii; chirurgia (chirurgie laparoscopică cu incideță unică, chirurgie laparoscopică, chirurgie convențională); radioterapia și chimioterapia. Acestea sunt cele reomandate în funcție de cât de avansată este boala.

sursa

Ingredientul secret pentru cea mai bună cafea, fără zahăr şi frişcă
Articolul anterior
A fost lansată expoziția Brazilor de Crăciun!
Articolul următor