Curcuma luptă cu grăsimile din sânge

27/04/2015

Turmericul sau curcuma este un condiment cu gust şi aromă deosebită, folosit mai ales în bucătăria asiatică. Rădăcina plantei Curcuma longa, din care provine turmericul, are în acelaşi timp numeroase propritetăţi folositoare pentru sănătate. Aceasta vindecă bolile inflamatoare, bolile de ficat, arde grăsimile din sânge, previne cancerul, dar şi îmbătrânirea prematură. Iată beneficiile curcumei în dietă!

Luptă cu procesele inflamatoare din organism

Turmericul sau curcuma, pe lângă faptul că este un condiment, mai are rol şi de medicament, întrucât în medicina populară indiană şi chineză, curcuma este folosită ca agent anti-inflamator într-o varietate de boli – intestine balonate, gălbeneală (icter) de natură hepatică, dureri menstruale, inflamaţia căilor urinare, durere de dinți, răceală, tuse, colici.

În condiţii experimentale s-a demonstrat că uleiul volatil de turmeric şi pigmentul de culoare portocalie (curcumina) au proprietăţi anti-inflamatoare comparabile cu hidrocortizona sau fenilbutazona – medicamente cu efect antiinflamator, iar spre deosebire de acestea, curcumina nu afectează stomacul.

Curcuma tratează bolile inflamatoare intestinale

Curcumina este eficientă în caz de boli inflamatoare intestinale, cum ar fi boala Crohn şi colita ulcerativă, sugerează cercetări recente. În studii de laborator, curcumina a protejat intestinele contra inflamaţiei, în cazul în care aceasta a fost introdusă în dietă cinci zile înainte. Cercetătorii susţin că pigmentul curcumina are acţiune antioxidantă şi inhibă, de asemenea, agentul proinflamator NF kappa-B.

Abstract image of Indian tumeric powder from vegetable market.

Uşurează evoluţia poliartritei reumatoide

Studiile clinice au demonstrat că turmericul exercită, de asemenea, efect antioxidant şi neutralizează în organism substanţele chimice dăunătoare, ce deteriorează celulele sănătoase, membranele lor. În multe boli, cum ar fi artrita (inflamaţia încheieturilor), radicalii liberi pot fi responsabili de procesul inflamator şi deteriorare eventuală a articulaţiilor. Într-un studiu recent, pacienții cu poliartrită reumatoidă, care au folosit curcuma pe lângă medicamentele de bază cu efect anti-inflamator, au redus mai bine proceszl inflamator şi durata rigidităţii matinale la nivelul încheieturilor. De asemenea, au crescut durata mersului pe jos.

Curcuma – benefică în fibroza chistică

Curcumina, constituentul major al curcumei de culoare galbenă, probabil că intervine în corecţia unui defect genetic (DeltaF508), responsabil pentru fibroza chistica, sugerează un studiu publicat în revista Animal Science. Fibroza chistică este o boală gravă ce atacă plămânii, formând un strat de mucus gros cauzator de infecţie, punând astfel în pericol viaţa. Mucusul dens afectează, de asemenea, pancreasul, fapt ce împiedică digerarea şi absorbţia adecvată a nutrienţilor din hrană.

Protecţie anti-cancer

Acțiunile antioxidante ale curcuminei protejează celulele de radicalii liberi, potenţiali cancerigeni ce denaturează ADN-ul. Curcumina ajută, de asemenea, organismul să distrugă celulele canceroase mutante. Studiile epidemiologice au corelat folosirea frecventă a curcumei în alimentaţie şi ratele mai mici ale cancerului de sân, prostată, pulmonar şi colon. O cercetare efectuată la Universitatea din Texas a stabilit că extractul de turmeric a ajutat la şoareci încetinirea răspândirii celulelor canceroase de la sân spre plămâni. Studiul a fost publicat în jurnalul Biochemical Pharmacology, în 2005. De asemenea, o altă cercetare a demonstrat eficienţa turmericului în combaterea limfomului non-Hodgkin.

Turmericul şi ceapa previn cancerului de colon

Curcumina, fitonutrientul găsit în turmeric, și quercitina, un antioxidant din ceapă, reduc dimensiunile tumorilor, dar şi cantitatea leziunilor precanceroase din tractul intestinal la om, arată o cercetare publicată în jurnalul Clinic Gasteroenterology and Hepatologie. Pacienţii cu polipoză adenomatoasă familială (boală moştenită) au fost tratați regulat cu doze constante de curcumina și quercetina. Peste şase luni, numărul mediu al polipilor a scăzut cu 60,4%, iar dimensiunea acestora– cu 50,9%.

Curcuma şi varza opresc cancerul de prostată

Cancerul de prostată este un eveniment rar întâlnit în India, acolo unde bărbaţii consumă des curcuma. Oamenii de ştiinţă au testat curcumina împreună cu isotiocianaţii, abundenţi în legumele crucifere, precum conopida, varza, broccoli, varza de Bruxelles, guliile, napii, şi au observat în condiţii de laborator un efect cumulativ protector mult superior în caz tumorilor de prostată. În acelaşi timp, în rândul populaţiei indiene în vârstă boala Alzheimer este întâlnită mult mai rar. Curcumina are efecte anti-îmbătrânire.

Turmericul scade riscul de leucemie la copii

O cercetare, prezentată recent în cadrul unei conferințe la Londra, oferă dovezi că un consum de alimente condimentate cu şofran indian sau curcuma ar putea reduce riscul de apariţie a leucemiei la copii. Din 1950 incidenţa acestui cancer a crescut dramatic, cu mai mult de 50%, mai ales la copiii de vârstă mai mică de cinci ani. Se presupune că factorii de mediu şi stilul de viaţă au influenţat acest aspect. În acelaşi timp, s-a constatat că rata leucemiei în rândurile copiilor este mult mai mică în ţările din Asia, decât în țările occidentale. ,,Această diferenţă ar putea fi cauzată de dieta bogată în legume, inclusiv turmeric”, afirmă prof. Moolky Nagabhushan din Chicago.

Curcuma neutralizează toxinele la nivelul ficatului

Cercetătorii susţin că nivelul a două enzime de detoxifiere a ficatului (UDP glucuronil transferaza și glutation-S-transferaza) a crescut semnificativ după ce animalele de laborator au fost hrănite cu turmeric.

Arde grăsimile în exces din sânge

Pigmentul curcumina din turmeric oferă protecţie cardiovasculară, previne oxidarea colesterolului în organism şi depunerea accestuia pe pereţii vaselor de sânge, evitând ,,înfundarea’’ arterelor. În plus, curcuma este o sursă bună de vitamina B6, necesară pentru reglarea nivelului de homocisteină, un produs intermediar metabolic, dăunător în mod direct pereţilor sanguini. Nivelurile ridicate de homocisteină sunt considerate un factor de risc important în ateroscleroză şi bolile de inimă, în timp ce aportul ridicat de vitamina B6 este asociat unui risc scăzut de boli de inimă.

Sfaturi practice în bucătărie:

Curcuma condimentează savuros carnea albă de pui, peştele, fructele de mare, mâncărurile de ceapă, cartofi, conopidă, varză, linte, ţelină, ardei gras, roşii, fasole, păstăi, supele, popcornul.
Poţi amesteca iaurtul simplu cu un pic de turmeric, sare şi piper dupa gust.
Poţi adăuga curcuma la salata de ou, pentru o culoare galbenă îndrăzneaţă şi un gust mai intens.
Poţi condimenta orezul brun cu stafide, merele coapte cu turmeric. Sosul pentru salata de legume poate fi nuanţat, adăugând în el pulbere de turmeric.
Optează mai degrabă pentru curcuma pură decât pentru amestecurile de condimente. Cercetările arată că pudra de curry conţine, de fapt, foarte puţină curcumină.

Soluția „miraculoasă” și ieftină pentru dinți și gingii sănătoase, recomandată în momente de criză

Îngrijirea orală poate fi foarte costisitoare pentru mulți oameni ai planetei. Deși poate părea banal, o periuță și o pastă de dinți sunt lux pentru cei din colțurile sărace ale lumii. Ca să nu mai vorbim despre mersul la stomatolog. Chiar și pentru ei există o soluție ieftină și eficientă pentru a avea grijă de dantura lor, scrie presa română.

Un stomatolog britanic de top recomandă o soluție temporară pentru cei care au probleme cu dinții și gingiile și nu au acces imediat la servicii medicale: gargara cu apă cu sare. „În momentele în care accesul la îngrijirea stomatologică poate fi dificilă din cauza listelor de așteptare sau a altor limitări, menținerea unei sănătăți orale bune devine crucială. Din fericire, o practică simplă și eficientă, care vă poate ajuta să vă păstrați dinții și gingiile sănătoase este să faceți zilnic gargară cu apă sărată. Aceste remediu oferă numeroase beneficii, fiind o soluție temporară când îngrijirea dentară profesională nu este disponibilă”, a spus medicul, conform Mirror.

Stomatologul a subliniat și beneficiile gargarei cu sare făcute zilnic. „Apa sărată are proprietăți antibacteriene naturale care pot ajuta la uciderea bacteriilor dăunătoare din gură, care provoacă acumularea plăcii, ceea ce duce la diferite probleme cum ar fi carii și boli ale gingiilor”. Disconfortul cauzat de inflamația gingiilor este atenuat de această apă de gură făcută acasă, care ajută și la vindecarea rănilor bucale minore.

„Soluția salină ajută la curățarea zonei și la prevenire infecțiilor, promovând o vindecare mai rapidă”, a mai transmis doctorul. Apa sărată poate ajuta la menținerea unui nivel echilibrat al pH-ului în gură, creând un mediu mai puțin propice dezvoltării bacteriilor și acidității care pot dăuna smalțului dentar, dar și la reducerea inflamațiilor din gât.

Trecerea la ora de vară. Ce reguli trebuie respectate, conform medicilor

Cum ne afectează trecerea la ora de vară? Potrivit medicilor, lumea trebuie să conștientizeze impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății și că este necesară ajustarea ritmului circadian, în paralel cu respectarea regulilor de somn, activitate fizică și repaus alimentar.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a spus doctorul cardiolog Ștefan Busnatu, din București, pentru news.ro.

Cardiologul a adăugat că sunt necesare cele 8 ore de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ceasurile se dau cu o oră înainte.

„Ar trebui să avem 8 ore de somn în condiţii de întuneric, aşa cum se întâmpla şi înainte de schimbarea orei, pentru eliberarea optimă de melatonină şi de cortizol în organism. În afară de odihnă, mişcarea făcută în prima parte a zilei şi repaosul alimentar după o anumită oră ne pot ajuta să depăşim mai uşor perioada de trecere către ora de vară”, a menționat el.

„Cei cu depresie pot resimţi această perioadă mai dificil”

Psihologul Bianca Poptean a vorbit și ea despre consecințele privării de somn și a subliniat că persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot fi mai afectate de schimbarea orei de vară.

„Cei care au diferite forme de depresie pot resimţi această perioadă mai dificil, pentru că în cazul lor tocmai această amigdală, acest centru al emoţiilor fiind deja impactat cumva, ei vor fi printre primii care vor simţi mai puternic schimbarea orei. Mai sunt şi adolescenţii, cei care pot simţi tot genul ăsta de iritabilitate, de nervozitate, nemulţumire, privarea asta de somn şi la ei, creierul fiind în dezvoltare”, a punctat psihologul.

Aceasta a mai afirmat că după schimbarea orei de vară pot apărea tulburări ale somnului, oboseală, irascibilitate, instabilitate emoţională, iar adaptarea organismului la ora de vară poate dura până la două săptămâni.

Poziția de somn care poate provoca hipertensiune arterială, migrene şi dureri lombare

Persoanele care dorm cu faţa în jos, pe burtă, sunt mai predispuse la diverse probleme de sănătate, au declarat experții pentru New York Post, iar una dintre cele frecvente este durerea lombară.

„Dacă vă confruntaţi deja cu probleme la nivelul gâtului și al spatelui, dormitul în această poziție este aproape garantat că le va înrăutăți”, a explicat dr. Tony Nalda de la Scoliosis Reduction Center, referindu-se la dormitul cu faţa în jos.

Somnul în această poziţie poate face, de asemenea, mai dificilă respirația şi este mai puţin odihnitor. „Dormitul cu faţa în jos poate face mai dificilă respirația profundă, deoarece poziția comprimă diafragma”, a explicat expertul.

Un alt neajuns al acestui stil de a vă odihni este acela că se pune presiune asupra inimii şi, în timp, pot apărea afecţiuni cardiace precum hipertensiunea arterială.

„Prin apăsarea pe piept, îngreunezi circulația sângelui. Cu timpul, acest lucru crește riscul de probleme cardiace, mai ales dacă aveți deja probleme. Dacă faceţi un efort să respirați profund, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale”, a adăugat dr. Tony Nalda.

Dormitul pe burtă a mai fost indicat drept cauză şi pentru apariţia migrenelor, dar şi a altor probleme neurologice, din cauză că presupune că o lungă perioadă de timp staţi cu gâtul răsucit.

Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite dormitul pe burtă, deoarece această poziţie poate duce la privarea de somn, la risc crescut de naștere prematură, la un travaliu mai dureros și la depresie postpartum.

Dacă obişnuiţi să dormiţi cu faţa în jos și doriți un somn de mai bună calitate și o sănătate îmbunătățită, schimbarea poziției de dormit poate fi o soluție ușoară, potrivit Adevărul.ro.

„Dormitul pe spate sau pe o parte oferă mai multe beneficii pentru sănătate și mai puțin disconfort decât dormitul pe burtă”, scrie Fundația Sleep pe site-ul său. „De exemplu, un studiu efectuat pe persoane cu dureri de spate care dormeau pe burtă a constatat că cei care au trecut la somnul pe o parte sau pe spate au raportat semnificativ mai puține dureri”, au continuat specialiştii de la Sleep.

Totuşi, trebuie să ştiţi că dormitul pe spate, deşi menține coloana vertebrală în aliniere şi oferă o odihnă de calitate, nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele cu apnee în somn, deoarece limba poate cădea înapoi în gât.

sursa