E o problemă care interesează pe oricine. De când au apărut pe rafturile magazinelor diverse culori şi texturi, suntem mereu tentaţi să o alegem pe cea mai bună. Dar, este oare cea mai bună – şi cea mai sănătoasă? Şi atunci, care ar fi totuşi soluţia? Iată cum stau lucrurile.
Hârtia igienică, fie nereciclată sau reciclată, e produsă ca oricare alta din copaci şi păduri defrişate.
În timp ce hârtia igienică reciclată are avantajul ei, de a fi produsă din materiale reciclabile, hârtia igienică nereciclată e o adevărată catastrofă ecologică, spun experţii.
Fabricarea hârtiei igienice din celuloză ,,virgină’’ este un dezastru ecologic
În SUA, de exemplu, sunt folosite peste 8 milioane de tone de hârtie igienică anual, dintre care 98% hârtie nereciclată din celuloza ,,virgină’’, pentru care păduri întregi sunt distruse ca să ţină pasul cu această imensă cerere. Europenii stau mai bine la capitolul protecţia mediului, ei folosind 40% hârtie reciclată. Zilnic în lume sunt tăiaţi 27.000 de copaci pentru a fabrica hârtie igienică.
Hârtia igienică de culoare albă este cea mai toxică
Aşa este. Persoanele care sunt adepte ale hârtiei igienice de culoare albă, e posibil să nu cunoască un singur lucru: procesul utilizat pentru a face hârtia albă este unul toxic. Dacă v-aţi întrebat vreodată cum ajunge hârtia obţinută din lemn să arate atât de alb şi nu maro, apoi să ştiţi că industria hârtiei utilizează din abundenţă substanţe toxice de albire precum dioxid de clor şi alţi derivaţi de clor care decolorează. Există peste 100.000 de substanțe chimice folosite în fabricarea produselor din hârtie comercială. Acestea se întâlnesc inclusiv în şerveţele pentru copii, prosoape de hârtie pentru bucătărie, şerveţele igienice pentru mâini şi faţă, filtre de cafea ş.a. Cele mai periculoase dintre aceste toxine este clorul, dioxina şi furanii. Prin absorbţie aceste substanţe sunt stocate în ţesutul adipos al organismului şi duc la deficienţe ale sistemului imunitar, fertilitate redusă, defecte de naştere şi alte probleme ce ţin de reproducere. Un sfat este achiziţionarea hârtiei igienice care nu este albită şi care are eticheta TCF (total fără clor).
Ce nu aţi ştiut despre hârtia reciclată?
Din punct de vedere ecologic este în avantaj, din punct de vedere al sănătăţii – periculoasă. Cea mai ieftină dintre hârtiile igienice se face numai din hârtie reciclată. Aceasta este pusă în apă pentru a forma o pastă, care mai apoi se întinde pe nişte maşini şi se usucă, după care se rulează. Hârtia pentru reciclare poate să provină din diferite surse, carton reciclabil, inclusiv hârtie îmbibată cu bisfenol A (BPA) provenită de la imprimantele termice, ziare care sunt de asemenea sursă de BPA din cerneală.
Hârtia reciclată este îmbibată cu BPA, formaldehidă şi coloranţi nocivi pentru sănătate
BPA afectează sistemul hormonal. Studiile leagă această substanţă de cancer şi pubertate precoce, incusiv diabet şi boli cardiovasculare, infertilitate. Hârtia igienică reciclată împrăştie aceste substanţe chimice toxice pe tegument, iar hârtia umezită lasă şi mai multe dintre acestea, iar când vine vorba de mucoasă, acestea se absorb şi mai bine în sânge. Un studiu din 2012 a determinat că concentrațiile de BPA sunt foarte mari în produsele de hârtie, inclusiv în hârtie igienică reciclată. O altă substanţă, formaldehida, este utilizată pentru a îmbunătăți capcitatea hârtiei umede de a se întinde. National Toxicology Program a clasificat formaldehida ca şi cancerigen. Alteori, hârtiile reciclabile sunt decolorate şi apoi colorate cu substanţe chimice extrem de dăunătoare, cu miros insuportabil, care să ofere culoare roz, maro sau gri. În acelaşi timp, stuful este o plantă utilizată pentru a produce hârtie igienică de calitate, însă limitat.
Familia Angelei Davis din SUA nu foloseşte hârtie igienică
Femeia a declarat pentru un post local TV că atât ea cât şi familia ei nu mai folosesc de un an de zile hârtie igienică şi au recurs la agest gest din dorinţa de a proteja mediul, devreme ce producţia hârtiei igienice necesită tăierea atâtor copaci.
Cercetările arată că alternativele, precum bideul şi prosopul pentru şters, sunt mai eficiente şi lipsite de pericole pentru sănătate. În plus, acest lucru ar salva zilnic mii de copaci.