Metalele grele, un pericol pentu organism! Cum să eviţi contaminarea cu acestea

E posibil să fi auzit de expresia ,,metale grele’’ într-un context sau altul. Dar, care sunt acestea şi cum ne afectează sănătatea organismului? Specialiştii susţin că multe dintre aceste metale grele ajung în corp din mediul înconjurător prin alimente „contaminate”, se depozitează în organism, iar în cantităţi mari generează stări de toxicitate. Cobaltul, cuprul, manganul, molibdenul, zincul, cromul, vanadiul, nichelul și plumbul sunt considerate metale grele, de care organismul are nevoie în cantităţi mai mici.

separator

HEAVYMETALSPIC1Metale grele conţin în general alimentele specifice sezonului de care tocmai ne-am despărțit, cum ar fi conserve de tot felul, mai ales din pești mari, cum ar fi  tonul, codul, peștele spadă, fructele de mare, iar cele mai înalte concentrații sunt înregistrate în pielea și ficatul acestora, cele mai mici în mușchii albi.

Vara, marii consumatori de bere, își mai adaugă la colecție o porție zdravănă de plumb. Încarcă corpul cu metale grele și medicamentele, vaccinurile, țigările.

Calciul, magneziul, sodiul sunt metalele ușoare, de care organsimul are nevoie în cantități relativ mari, dacă le comparăm cu necesitatea metalelor grele.

Însă, excesul metalelor grele, duce la boli grave și stări de toxicitate, cu atât mai mult cu cât ele au capacitatea de a se „acumula”, blocând la un moment dat funcțiile celulare și generând afecțiuni la nivelul ficatului, rinichilor, plămânilor, ochilor, sistemului nervos. Metalele grele, în exces, au chiar și proprietăți mutagene și cancerigene, iar unele dintre ele trec şi bariera hematoplacentară.

Metalele grele sunt cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul, zincul, crom, vanadiul, nichelul și plumbul

Potrivit specialiştilor, efectele intoxicației rapide cu metale grele sunt orbirea, deteriorarea coordonării nervoase, anomalii psihice, afecțiunile cardiovasculare, cancerul. Trebuie știut că, indiferent de modul preparare a hranei, metalele nu se descompun, iar odată acumulate în în organism sunt extrem de dificil de eliminat.

heasy-metals-final1Plumbul

Plumbul este unul din vechii dușmani ai omului din primele zile ale civilizației, fiind răsunătoare în istorie  otrăvirea lentă cu plumbul din  veselă și tacâmurile bogaților vremii. În prezent, s-a dovedit că prea mult plumb generează anemie, afectarea endoteliului vascular, afecțiuni renale, nefrite cronice, schimbări în comportament.

Pentru plumb au fost stabilite concentrații limită admisibile (CLA). În produsele alimentare, CLA ale plumbului oscilează în jur de 0,005 mg/kg – în produsele lactate și 1,0 mg/kg – în pește. Și berea conține plumb. El este absorbit de către eritrocite, țesutul osos și nervos, rinichi. Intoxicarea cronică cu plumb duce la dezvoltarea nefritei, blocarea activității hematiilor, dereglarea conductivității impulsurilor nervoase, polineurite. Sursele de intoxicare cu plumb pot fi benzina, alimentele și băuturile, care se păstrează în vase, în componența cărora intră plumb sau vopsele, ce conțin plumb (vase de lut glasate, vopsele de tipar, unele mase plastice).

Cadmiul

La naştere organismul nu conţine cadmiu, deoarece acesta nu trece bariera placentară. Însă, suntem afectaţi de industriile textile și electrotehnice, care folosesc culoarea roșie ,,superbă’’ pentru a imprima vase, metale, PET-uri cu băuturi răcoritoare, precum cola sau berea. Cadmiul deja există în apă, în sol, are o perioadă foarte lungă de eliminare din organism, de până la 30 de ani, și problema este că în felul acesta viețuitoarele mării, dar mai ales peștii, îl acumulează în țesuturi, mai ales în organe sau ficat. De aici și atenționarea medicilor cu privire la evitarea consumului de ficat de peste și piele. În rezultat, standardele reglatoare limitează folosirea peștelui cu conținut al cadmiului Cd>0,5 mg/kg masă uscată.

La om, cadmiul se acumulează preponderent în rinichi și în cantități mai mici în ficat și alte organe. Studii ale medicilor americani au dovedit legătură dintre acumulare de cadmiu și afecțiunile cardiovasculare.

Mercurul

Unul dintre cele mai folosite și în același timp periculoase metale grele este mercurul. Este folosit la plombele dentare de amalgam, termometre, insecticide pentru păstrarea cerealelor.

De mici am fost instruiți că dacă se sparge un termometru trebuie să neutralizăm toate picăturile de mercur chimic, cu o soluție de FeCl3.

Din păcate, mercurul trece bariera placentară și de aceea medicii din multe țări atrag atenția femeilor gravide să evite complet tonul, considerat că fiind unul dintre cei mai contaminați pești cu mercur.

Concentrațiile limită admisibile (CLA) pentru aer în încăperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variază de la 0,005 mg/kg-în sucuri până la 0,5 mg/1 m pește.

Nichel, aluminiu, zinc, cupru

Nichelul este responsabil de  dezvoltarea lentă a formațiunilor maligne, mai ales la nivelul cailor respiratorii, nas, gât, plămâni, dar și la rinichi. Din păcate nichelul este prezent în foarte multe componente casnice și electrocasnice.

Zincul și cuprul joacă un rol important în metabolismul și funcționarea normală a omului, animalelor și plantelor, însă intoxicarea cronică cu zinc și cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei, bolilor de inimă, ba chiar a afecțiunilor cronice ale ficatului, ciroză sau cancer hepatic. Metalele au niveluri crescute în apa, inclusiv din crescătoriile piscicole, astfel încât peștii dețin cantități prea mari din aceste metale grele.

Aluminiul și compușii lui sunt considerate de toxicologi de-a dreptul otravă, echivalând arsenicului, nichelului, cuprului și manganului. Persoanele cu nivel crescut de aluminiu manifestă tulburări semnificative ale sistemului nervos, tulburări de memorie, autism, demență, afecțiunea Alzheimer.

Heavy-MetalsPlante cu puternic efect detoxifiant sunt urzicile, leurda, mușețelul,”trei frați pătați”, ridichea neagră, menta, lemnul-dulce, anghinarea, coada-calului, brusturele, păpădia, rubarba, ghințura-galbenă, roinița, ienupărul, pir-târâtor, anasonul, pătrunjelul, strugurii-ursului, ungurașul.

Galina Tomaş: „Cum facem o detoxifiere ca la carte”

Algele marine, datorită conţinutului bogat de acid alginic, acționează în mod detoxifiant și depurativ în toate patologiile legate de intoxicația cu metale grele. Acidul alginic are proprietatea de a absorbi substanțele nocive și ajută la eliminarea lor, evitând astfel acumularea lor în structurile osoase.

sursa

Soluția „miraculoasă” și ieftină pentru dinți și gingii sănătoase, recomandată în momente de criză

Îngrijirea orală poate fi foarte costisitoare pentru mulți oameni ai planetei. Deși poate părea banal, o periuță și o pastă de dinți sunt lux pentru cei din colțurile sărace ale lumii. Ca să nu mai vorbim despre mersul la stomatolog. Chiar și pentru ei există o soluție ieftină și eficientă pentru a avea grijă de dantura lor, scrie presa română.

Un stomatolog britanic de top recomandă o soluție temporară pentru cei care au probleme cu dinții și gingiile și nu au acces imediat la servicii medicale: gargara cu apă cu sare. „În momentele în care accesul la îngrijirea stomatologică poate fi dificilă din cauza listelor de așteptare sau a altor limitări, menținerea unei sănătăți orale bune devine crucială. Din fericire, o practică simplă și eficientă, care vă poate ajuta să vă păstrați dinții și gingiile sănătoase este să faceți zilnic gargară cu apă sărată. Aceste remediu oferă numeroase beneficii, fiind o soluție temporară când îngrijirea dentară profesională nu este disponibilă”, a spus medicul, conform Mirror.

Stomatologul a subliniat și beneficiile gargarei cu sare făcute zilnic. „Apa sărată are proprietăți antibacteriene naturale care pot ajuta la uciderea bacteriilor dăunătoare din gură, care provoacă acumularea plăcii, ceea ce duce la diferite probleme cum ar fi carii și boli ale gingiilor”. Disconfortul cauzat de inflamația gingiilor este atenuat de această apă de gură făcută acasă, care ajută și la vindecarea rănilor bucale minore.

„Soluția salină ajută la curățarea zonei și la prevenire infecțiilor, promovând o vindecare mai rapidă”, a mai transmis doctorul. Apa sărată poate ajuta la menținerea unui nivel echilibrat al pH-ului în gură, creând un mediu mai puțin propice dezvoltării bacteriilor și acidității care pot dăuna smalțului dentar, dar și la reducerea inflamațiilor din gât.

Trecerea la ora de vară. Ce reguli trebuie respectate, conform medicilor

Cum ne afectează trecerea la ora de vară? Potrivit medicilor, lumea trebuie să conștientizeze impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății și că este necesară ajustarea ritmului circadian, în paralel cu respectarea regulilor de somn, activitate fizică și repaus alimentar.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a spus doctorul cardiolog Ștefan Busnatu, din București, pentru news.ro.

Cardiologul a adăugat că sunt necesare cele 8 ore de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ceasurile se dau cu o oră înainte.

„Ar trebui să avem 8 ore de somn în condiţii de întuneric, aşa cum se întâmpla şi înainte de schimbarea orei, pentru eliberarea optimă de melatonină şi de cortizol în organism. În afară de odihnă, mişcarea făcută în prima parte a zilei şi repaosul alimentar după o anumită oră ne pot ajuta să depăşim mai uşor perioada de trecere către ora de vară”, a menționat el.

„Cei cu depresie pot resimţi această perioadă mai dificil”

Psihologul Bianca Poptean a vorbit și ea despre consecințele privării de somn și a subliniat că persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot fi mai afectate de schimbarea orei de vară.

„Cei care au diferite forme de depresie pot resimţi această perioadă mai dificil, pentru că în cazul lor tocmai această amigdală, acest centru al emoţiilor fiind deja impactat cumva, ei vor fi printre primii care vor simţi mai puternic schimbarea orei. Mai sunt şi adolescenţii, cei care pot simţi tot genul ăsta de iritabilitate, de nervozitate, nemulţumire, privarea asta de somn şi la ei, creierul fiind în dezvoltare”, a punctat psihologul.

Aceasta a mai afirmat că după schimbarea orei de vară pot apărea tulburări ale somnului, oboseală, irascibilitate, instabilitate emoţională, iar adaptarea organismului la ora de vară poate dura până la două săptămâni.

Poziția de somn care poate provoca hipertensiune arterială, migrene şi dureri lombare

Persoanele care dorm cu faţa în jos, pe burtă, sunt mai predispuse la diverse probleme de sănătate, au declarat experții pentru New York Post, iar una dintre cele frecvente este durerea lombară.

„Dacă vă confruntaţi deja cu probleme la nivelul gâtului și al spatelui, dormitul în această poziție este aproape garantat că le va înrăutăți”, a explicat dr. Tony Nalda de la Scoliosis Reduction Center, referindu-se la dormitul cu faţa în jos.

Somnul în această poziţie poate face, de asemenea, mai dificilă respirația şi este mai puţin odihnitor. „Dormitul cu faţa în jos poate face mai dificilă respirația profundă, deoarece poziția comprimă diafragma”, a explicat expertul.

Un alt neajuns al acestui stil de a vă odihni este acela că se pune presiune asupra inimii şi, în timp, pot apărea afecţiuni cardiace precum hipertensiunea arterială.

„Prin apăsarea pe piept, îngreunezi circulația sângelui. Cu timpul, acest lucru crește riscul de probleme cardiace, mai ales dacă aveți deja probleme. Dacă faceţi un efort să respirați profund, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale”, a adăugat dr. Tony Nalda.

Dormitul pe burtă a mai fost indicat drept cauză şi pentru apariţia migrenelor, dar şi a altor probleme neurologice, din cauză că presupune că o lungă perioadă de timp staţi cu gâtul răsucit.

Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite dormitul pe burtă, deoarece această poziţie poate duce la privarea de somn, la risc crescut de naștere prematură, la un travaliu mai dureros și la depresie postpartum.

Dacă obişnuiţi să dormiţi cu faţa în jos și doriți un somn de mai bună calitate și o sănătate îmbunătățită, schimbarea poziției de dormit poate fi o soluție ușoară, potrivit Adevărul.ro.

„Dormitul pe spate sau pe o parte oferă mai multe beneficii pentru sănătate și mai puțin disconfort decât dormitul pe burtă”, scrie Fundația Sleep pe site-ul său. „De exemplu, un studiu efectuat pe persoane cu dureri de spate care dormeau pe burtă a constatat că cei care au trecut la somnul pe o parte sau pe spate au raportat semnificativ mai puține dureri”, au continuat specialiştii de la Sleep.

Totuşi, trebuie să ştiţi că dormitul pe spate, deşi menține coloana vertebrală în aliniere şi oferă o odihnă de calitate, nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele cu apnee în somn, deoarece limba poate cădea înapoi în gât.

sursa

Fetița care trebuie hrănită forțat de 13 ori pe zi, ca să nu moară. Părinții sunt disperați
Articolul anterior
Scapă rapid de balonare cu această băutură răcoritoare de vară!
Articolul următor