Bacteriile care vieţuiesc în intestinul subţire şi colon sunt mult mai importante pentru sănătate decât pare, spun cercetătorii. Acestea sunt o armă veritabilă de luptă contra diferitor boli. Vezi mai jos cum trăieşte organismul în armonie cu milioanele de bacterii ,,prietenoase’’ din intestin.
1. Flora intestinală conţine microorganisme probiotice, bacterii, dar şi fungi, protozoare, drojdii, ce apără organismul de invazia altor bacterii patogene.
2. Existând în tractul digestiv într-o cantitate suficientă, flora intestinală trăieşte într-o simbioză perfectă cu gazda – aceasta oferă corpului beneficii, dar se hrăneşte cu nutrienţii pe care organismul îi aduce bacteriilor saprofite pentru a putea creşte şi înmulţi.
3. Bacteriile din intestin digeră alimentele. Lactobacillus acidophilus produce acid lactic și peroxid de hidrogen, alte bacterii ajută de a semenea la digerarea proteinelor, produselor lactate. Unii compuşi rezultaţi fortifică imunitatea.
4. Bacteriile saprofite intestinale inhibă creșterea bacteriilor dăunătoare, care pot cauza infecții. De exemplu, lactobacilii, bacterii ,,prietenoase’’, inhibă dezvoltarea excesivă a Candidei albicans, o ciupercă care, în cantităţi mari, provoacă boli infecțioase. Bifidobacteriile produc substanțe care restricționează creșterea altor bacterii gram-negative și gram-pozitive.
5. Flora microbiană din intestin sintetizează vitamine şi nutrienţi. Aceasta produce vitamina K, necesară pentru absorbţia mineralelor în organism, precum şi complexul de B-uri.
6. Cercetările au determinat că expunerea timpurie a organismului la bacterii saprofite poate proteja ulterior contra bolilor autoimune, precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă, boala Crohn, lupus eritematos sistemic şi chiar alergii şi astm bronşic la copii.
7. Bacteriile intestinale saprofite ajută bebeluşii să crească. Un studiu a constatat că copiii, care nu sufereau de disbacterioză intestinală, aveau un ritm mai bun de creştere şi dezvoltare.
8. Microorganismele intestinale sunt implicate, de asemenea, în scăderea riscului de obezitate şi diabet zaharat tip 2. 
Potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Science, bacteriile intestinale de tipul A. Muciniphila, cea mai importantă bacterie din stratul mucos al intestinului, ar putea fi folosită pentru fabricarea medicamentelor noi în lupta cu obezitatea şi tulburările metabolice asociate. Bacteria A. Muciniphila a fost prezentă în cantitate redusă la şoarecii obezi şi cei cu diabet zaharat tip 2. Când şoarecii au primit probiotice, nivelul lor de A. muciniphila în intestin a crescut, iar masa corporală, markerii inflamatori şi rezistenţa la insulină s-au normalizat.
Stabilitatea compoziției sutelor de trilioane de bacterii din tractul gastro-intestinal este esențială pentru sănătate, dar oamenii de ştiinţă sunt deocamdată nedumeriţi de faptul cum rezistă acest microbiom nealterat, în faţa unui atac atât de violent de toxine, schimbări de dietă, răspuns imun la infecții şi administrări de antibiotice. Persoanele sănătoase mențin acelaşi microbiom zeci de ani, chiar şi atunci când organismul este expus la o serie de tulburări de mediu.
În acelaşi timp, cercetările au arătat că perturbările la nivelul microbiomului intestinal pot conduce la tulburări, precum obezitate, infecții recurente, sindromul intestinului iritabil, chiar şi risc de autism şi cancer.
