Screeningul mamar salvează vieți!

07/07/2020

Anual, peste 1000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în Moldova. Această afecțiune oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat.

Metodele de screening (diagnostic timpuriu) au devenit tot mai performante și accesibile populației. Dr. Dragomir Tîmbur, chirurg-mamolog Medpark, vine cu informații bazate pe ghidurile internaționale în acest sens.

Ce metode de screening mamar se folosesc în prezent?

Cea mai simplă și rapidă investigație, care poate detecta semnele primare ale cancerului de sân este mamografia. Aceasta este o tehnică imagistică de investigație care se folosește frecvent pentru a depista tumorile sânilor și alte modificări ale acestora. Mamografia se efectuează cu ajutorul unui aparat special numit mamograf și permite vizualizarea amănunţită a țesutului glandelor mamare datorită razelor X pe care le utilizează. Doza de iradiere este foarte mică şi nu are impact negativ, chiar dacă examinarea se repetă în fiecare an sau o dată la doi ani.

Până la vârsta de 45-50 de ani se recomandă efectuarea ecografiei mamare, deoarece la această vârstă, sânii sunt de o densitate mai mare de obicei și ecografia ne permite o vizualizare mai detaliată a structurilor țesutului glandular mamar comparativ cu mamografia. Însă, conform majorității ghidurilor internaționale de specialitate, de exemplu Societatea Americana de Cancer, Societatea Europeană de Oncologie Medicală, screeningul mamar prin mamografie începe la vârsta de 45-50 de ani și se efectuează o data la 1-2 ani.

Când ar trebui să fac screeningul mamar?

Evaluarea de screening mamar este recomandată anual femeilor de la vârsta de 45-50 de ani. Desigur, se poate realiza și la o vârstă mai mică, din doi în doi ani, dacă sunt suspecții în urma consultației sau dacă există cazuri de cancer de sân în familie sau alți factori de risc, precum mutație cunoscută a genelor BRCA1 și BRCA2, radioterapie la nivel de torace în anamneză, structură densă a sânilor, carcinom lobular în situ depistat în anamneză, tratamente de substituție hormonală administrate timp îndelungat, sarcini tardive după 30 de ani, lipsa perioadelor de alăptare pe parcursul vieții, absența nașterilor la termen.

La fel, este necesară adresarea la medic indiferent de vârstă, dacă apar acuze precum:

umflarea parţială sau a întregului sân, modificarea simetriei formei și conturului sânului;
inversarea mamelonului (retragerea în interior, cu dispariţia acestuia);
înroşirea, pigmentarea, încrețirea, îngroșarea sau exfolierea pielii de pe sân;
apariția unui nodul sau o îngroşare a unei porţiuni de sân (rareori mai mulţi), care se simte la palpare diferit de ţesutul înconjurător: de formă ovoidă, cu margini neregulate şi de cele mai deseori este moale şi nedureros;
durere la nivelul sânilor sau mameloanelor, uneori cu disconfort în fosa axilară (sub braţ);
scurgeri mamelonare, în special dintr-un singur duct mamar și cu caracter sanguinolent;
noduli palpabili în zona axilară: pot fi moi şi nedureroşi sau mai duri şi dureroşi.

De ce este important istoricul medical al familiei?

Studiile au demonstrat că aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Astfel, dacă o rudă de gradul I sau II a suferit de cancer mamar, crește predispoziția spre această afecțiune. Spre exemplu, dacă mama sau bunica au fost diagnosticate la vârsta de 50 de ani, atunci se recomandă efectuarea screeningului începând cu 10 ani mai devreme, adică de la 40 de ani.

Persoanele cu implant mamar pot face mamografie?

Da, desigur. Femeile cu implant mamar pot să urmeze același program de monitorizare a sânilor ca și doamnele cu sâni naturali și pot recurge, la fel, la mamografie. Însă, standardul de aur pentru evaluarea acestor paciente cu implant mamar se consideră a fi ultrasonografia glandelor mamare și/sau rezonanța magnetică nucleară cu contrast.

Cum mă pregătesc pentru mamografie?

Mamografia nu necesită pregătire specială, însă este important să țineți cont de următoarele sugestii:

Dacă pacienta nu a intrat în faza de menopauză, este recomandat să programeze mamografia după menstruație, deoarece atunci sânii sunt mai puțin sensibili.
În caz că ați mai făcut în trecut examinări ale sânului (mamografii, ecografii) – rezultatele trebuie aduse la programare, astfel medicul mamolog le poate compara cu noile imagini.
Nu folosiți deodorant, loțiuni, creme de corp sau parfum la nivelul sânilor înainte de mamografie. Particulele metalice din pulberi și deodorante ar putea fi vizibile pe mamografie și ar putea duce în eroare medicul la interpretarea rezultatelor.

Rezultatul este eliberat în maxim 24h și conține ﬁlmul radiologic și interpretarea investigației.

Investigații complementare mamografiei

Rezultatul imagistic de la mamografie va fi analizat amănunțit pentru a observa orice fel de abatere. Femeile ale căror mamografii arată creșteri sau mase neobișnuite vor avea nevoie de niște investigații care sunt complementare mamografiei. Investigații complementare includ: examinarea sânilor, o ecografie mamară, o scanare RMN, teste de sânge, o biopsie a țesutului mamar.

Cum se confirmă prezența cancerului mamar?

Standardul de aur pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer mamar îl reprezintă biopsia. Dacă aspectul ecografic al unui nodul mamar sugerează prezența cancerului, atunci se va recomanda efectuarea unei biopsii din nodul. Aceasta presupune prelevarea unor celule sau porțiuni de țesut din formațiunile suspecte ale sânilor, cu trimiterea ulterioară la laborator pentru examinarea celulelor. La Medpark efectuăm atât biopsia cu ac fin, cât și cu ac gros, care ne permit să apreciem dacă celulele sunt maligna sau benigne și ce caracteristici are formațiunea tumorală depistată.

Dacă se stabilește diagnosticul oncologic, care sunt următorii pași, ce trebuie să facă pacientul?

După stabilirea diagnosticului oncologic se va întocmi un plan de investigații suplimentare care vor trebui efectuate de către pacient. Scopul acestora este să aflăm cât mai mult despre gradul de extindere a afecțiunii oncologice în organism. Ulterior, în baza rezultatului investigațiilor, și în urma consultărilor multidisciplinare, se adoptă deciziile terapeutice optime. Pacientul este informat referitor la toate opțiunile pe care le are, plusurile și minusurile fiecăreia, după care se ia hotărârea în comun cu echipa oncologică.

Spitalul Internațional Medpark oferă suport complet și servicii de înaltă performanță pacientelor cu cancer mamar, începând din momentul identificării problemei de sănătate și până la finalizarea cu succes a tratamentelor, inclusiv monitorizarea post-tratament.

Pentru programări și detalii apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/24).

OMS: Riscul infectării oamenilor cu gripa aviară e o preocupare enormă

Organizația Mondială a Sănătății și-a exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea gripei aviare H5N1, care are o rată de mortalitate „extraordinar de mare” la om.

OMS: Riscul infectării oamenilor cu gripa aviară e o preocupare enormă

O epidemie care a început în 2020 a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte. Cel mai recent, răspândirea virusului printre mai multe specii de mamifere, inclusiv la bovinele domestice din SUA, a crescut riscul de răspândire la oameni, a precizat OMS, transmite digi24.ro.

„Acest lucru rămâne, cred, o preocupare enormă”, a declarat reporterilor de la Geneva Jeremy Farrar, cercetătorul-șef al agenției de sănătate a ONU.

Luna trecută, vacile și caprele s-au alăturat listei speciilor afectate – o evoluție surprinzătoare pentru experți, deoarece nu se credea că acestea sunt susceptibile la acest tip de gripă. Autoritățile americane au anunțat luna aceasta că o persoană din Texas se recuperează din cauza gripei aviare, după ce a fost expusă la vite de lapte, iar 16 turme din șase state au fost infectate aparent după expunerea la păsări sălbatice. Varianta A(H5N1) a devenit „o pandemie animală zoonotică globală”, a declarat Farrar.

„Marea îngrijorare, desigur, este că prin…infectarea rațelor și a găinilor și apoi din ce în ce mai mult a mamiferelor, acest virus evoluează acum și dezvoltă capacitatea de a infecta oamenii și apoi, în mod critic, capacitatea de a trece de la om la om”, a adăugat el. Până în prezent, nu există dovezi că H5N1 se răspândește între oameni.

Dar în sutele de cazuri în care oamenii au fost infectați prin contactul cu animalele în ultimii 20 de ani, „rata mortalității este extraordinar de mare”, a spus Farrar, deoarece oamenii nu au imunitate naturală la virus. Din 2003 până în 2024, 889 de cazuri și 463 de decese cauzate de H5N1 au fost raportate la nivel mondial din 23 de țări, potrivit OMS, ceea ce ridică rata de mortalitate la 52%.

Cazul recent din SUA de infectare a oamenilor după contactul cu un mamifer infectat evidențiază riscul crescut. Atunci când „intri în populația de mamifere, atunci te apropii de oameni”, a declarat Farrar, avertizând că „acest virus nu face decât să caute gazde noi.”

Farrar a solicitat o monitorizare sporită, afirmând că este „foarte important să se înțeleagă câte infecții umane au loc… pentru că acolo va avea loc adaptarea (virusului).”

„Este tragic să spunem acest lucru, dar dacă sunt infectat cu H5N1 și mor, ăsta e sfârșitul”, a spus el. „Dacă mă duc prin comunitate și îl răspândesc la altcineva, atunci începe ciclul.”

El a spus că se depun eforturi pentru dezvoltarea de vaccinuri și terapii pentru H5N1 și a subliniat necesitatea de a se asigura că autoritățile sanitare regionale și naționale din întreaga lume au capacitatea de a diagnostica virusul. Acest lucru se face astfel încât „dacă H5N1 se va transmite la oameni, cu transmitere de la om la om”, lumea ar fi „în măsură să răspundă imediat”, a spus Farrar, făcând apel la un acces echitabil la vaccinuri, terapii și diagnostice.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!