Un medic român a creat sistemul 7S: 7 obiceiuri zilnice de care depinde sănătatea pielii

18/07/2017

Medic dermatolog cu o experiență de peste 20 de ani, Victor Gabriel Clătici a studiat modul în care cele 7 elemente omniprezente în viața de zi cu zi ne afectează calitatea și sănătatea pielii. Astfel a creat sistemul 7S:7.

De ce anume”The 7S of Skin”?
Cifra șapte nu e aleatorie. În 2014, un matematician din Brazilia, pe nume Alex Bellos, descoperea în urma unui studiu pe zeci de mii de subiecți că este numărul favorit al oamenilor. Deloc întâmplător e omniprezent, de la poveștile copilăriei cu cei 7 pitici până la cele 7 zile ale săptămânii, cele 7 note muzicale, cele 7 minuni ale lumii și tot așa. În cazul sistemului 7S, e vorba de o serie de elemente observate de doctorul Clătici ca având impact direct asupra sănătății pielii.

PRIMUL S: SOARELE

Bronz sănătos nu există, oricât de mult ne-ar plăcea pielea arămie și oricâte teorii pe această temă ar născoci aceia care nu concep să treacă vara fără să se rumenească la soare. „Poate un bronz frumos, asta da, dar cuvântul sănătate asociat cu bronz, NU”, explică doctorul Clătici. Motivul e simplu: bronzul însuși este o reacție de apărare a pielii față de o agresiune externă. Expunerea la soare și la UV este responsabilă de 80% dintre modificările asociate cu îmbătrânirea pielii: riduri, pete, vase sparte și altele. În plus, expunerea necontrolată și în exces la soare înseamnă arsură solară și insolație, cataractă și cancer de piele, incidența acestuia din urmă fiind uluitor de mare.

Dacă tot nu credeți că soarele nu e doar „sănătate curată”, iată ce pățește pielea sub acțiunea soarelui: colagenul și fibrele elastice se degradează, rezultând riduri, pori măriți și laxitate a pielii; se modifică textura pielii, care devine deshidratată, aspră și rugoasă, iar petele inestetice și capilarele sparte încep să-și facă simțită prezența.

„Am spus asta de multe ori și o s-o tot spun: cea mai bună cremă anti-rid care s-a inventat pe lumea asta este crema de protecție solară. Rezolvă 80% din problemă”, punctează doctorul Clătici.

AL DOILEA S: SUGAR (Zahărul)

Zahărul din organism este implicat într-un proces foarte nociv pentru sănătate și frumusețe, denumit glicație. În același proces sunt implicate, alături de zahăr, și două proteine ,,strategice”: colagenul și elastina. Practic, zahărul este calul troian care, din interior, reduce elasticitatea și rezistența pielii în mod progresiv. Un articol publicat recent de cercetătorii P.Gkogkolou și M. Bohm are chiar acest titlu: „Nutrition and Skin Aging: Sugar and Glycation”. Prin urmare, oricât de mult ne-ar plăcea și ne-ar liniști stresul zilnic, între zahăr și riduri se pune semnul de egalitate.

AL TREILEA S: SMOKING (Fumatul)
Dincolo de caracterul nociv al fumatului în general, de îngălbenirea dinților și a degetelor, el distruge colagenul, fibrele elastice și inclusiv acidul hialuronic din piele. Exact acel acid hialuronic pe care tot mai multe femei se străduiesc ulterior să-l suplimenteze prin injecții și proceduri scumpe. Rezultatul: piele palidă și pătată, plus o nutriție deficitară prin reducerea nivelului de sânge, oxigen, substanțe nutritive și vitamine.

AL PATRULEA S: SKINCARE

Îngrijirea tenului este vitală, atât timp cât este adaptată la vârstă, la zona anatomică (nu orice cremă se potrivește oriunde), la momentul zilei și la nevoile individuale ale pacientului. După o evaluare de specialitate pentru stabilirea necesităților actuale (nu închipuite, nu viitoare), se pot găsi proceduri minim invazive, acesta fiind de altfel și tendința în viitoarea perioadă. Cât mai simplu, mai intuitiv, mai neinvaziv.

Și la capitolul skincare există o mulțime de mituri, derivate din faptul că de multe ori aparatele există, dar ele nu sunt folosite cum trebuie și de către cine trebuie. Multe „legende urbane” se leagă de laser, despre care se vorbesc vrute și nevrute. Se pot face intervenții laser fără durere și perioadă de recuperare, există tehnologii laser care stimulează sinteza de colagen și acid hialuronic din „producția proprie” și multe altele, dar acestea pot face obiectul unui articol în sine.

AL CINCILEA S: STRESUL
Inamicul din umbră, dușmanul secolului, stresul are tot felul de denumiri metaforice demne de un ucigaș în serie, dar cu toate astea îl primim de bunăvoie în viața de zi. Primul studiu științific care a confirmat efectul stresului asupra procesului de îmbătrânire a fost în 2004, iar în 2013 s-au demonstrat concret mecanismele prin care stresul psihic accelerează procesul de îmbătrânire (Psychological Stress and Skin Aging: A review of possible mechanisms and potential therapies, publicat de Dunn și Koo în Dermatology Online Journal 19 (6): 1, Volume 19 Number 6 June 2013).

Stresul crește inflamația, scade imunitatea, generează radicali liberi (auzim atâtea despre stresul oxidativ și despre importanța antioxidanților) și are inclusiv efecte asupra ADN-ului nostru.

AL ȘASELEA S: SOMNUL

„Sleep is free and it’s available tonight”. Așa și este, somnul nu costă nimic și e disponibil în fiecare seară, dar prin stilul nostru de viață îl facem să pară un adevărat lux.

Un studiu făcut de Ohio University în 2013 dovedește că privarea de somn accelerează procesul de îmbătrânire al pielii, iar un alt articol din 2015 (Oyetaki, White, Suggs, Koo, Matsui, Cooper, Baron – Does Poor Sleep Quality Affect Skin Ageing? Clinical and Experimental Dermatology, Volume 40) a accentuat legătura esențială dintre calitatea somnului, sănătatea pielii și îmbătrânire.

Un somn bun înseamnă mai mult colagen, un ten mai strălucitor și mai radios și partea bună e că, dincolo de glumă, poți începe chiar diseară.

Concret, un organism stresat înseamnă păr subțire și rar, ticuri nervoase, riduri, dependențe periculoase (alcool, țigări, ciocolată, înghețată) și un aspect permanent de om obosit.

AL ȘAPTELEA S: SECUNDA, adică acum și aici

Robin Sharma, spune că sunt necesare 66 de zile pentru ca un nou obicei să se înrădăcineze în mințile noastre. ”Niciodată nu vom mai fi atât de tineri ca în secunda asta, deci să ne bucurăm și s-o folosim”. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primește este „care e cea mai bună vârstă sau cel mai bun moment pentru un regim anti-aging, o cremă anti-rid sau un tratament laser”? „Răspunsul este IERI”, ”Dar dacă nu a fost ieri, e foarte bine și azi, numai începe AZI”.

Sursa

Cele mai periculoase obiceiuri pe care le au oamenii în ziua de astăzi. Pe termen lung pot aduce mari probleme

Într-o lume agitată, unde viteza și eficiența sunt adesea priorități, mulți dintre noi dezvoltăm obiceiuri care, deși pot părea inofensive sau chiar utile pe moment, pe termen lung se pot dovedi extrem de periculoase pentru sănătatea fizică și mentală.

Iată câteva dintre cele mai răspândite și periculoase obiceiuri pe care multe persoane le adoptă:

1. Lipsa somnului adecvat
În goana după succes profesional sau din dorința de a ne bucura de cât mai mult timp liber, somnul este adesea sacrificat. Privarea de somn poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale și fizice, crescând riscul de boli cardiovasculare, obezitate și depresie.

2. Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice
Petrecerea timpului excesiv în fața ecranelor, fie că vorbim despre telefoane, tablete sau computere, poate duce la probleme de vedere, dureri de cap și gât, și poate scădea semnificativ calitatea interacțiunilor umane directe. De asemenea, expunerea prelungită la lumină albastră poate perturba ritmul circadian și poate afecta calitatea somnului.

3. Consumul regulat de junk food
Mâncarea nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare, este un obicei foarte răspândit, în special în rândul celor cu programe încărcate. Pe termen lung, acest tip de alimentație poate duce la obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.

4. Neglijarea exercițiilor fizice
Stilul de viață sedentar este o problemă majoră în societățile moderne. Lipsa activității fizice regulată poate contribui la apariția unor boli cronice precum bolile de inimă, diabetul și anumite forme de cancer.

5. Fumatul
Deși numărul fumătorilor a scăzut în multe părți ale lumii, fumatul rămâne un obicei extrem de periculos. Acesta este asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii, cancer, boli cardiovasculare și afectează negativ atât fumătorii, cât și pe cei din jurul lor prin fumatul pasiv.

6. Ignorarea stresului și a sănătății mentale
În societatea actuală, stresul este adesea tratat ca un efect secundar normal al vieții cotidiene. Totuși, gestionarea inadecvată a stresului și neglijarea sănătății mentale pot duce la probleme serioase, inclusiv la epuizare, depresie și anxietate.

Aceste obiceiuri periculoase pot avea efecte negative de lungă durată asupra sănătății și bunăstării individuale, dar schimbările pozitive sunt întotdeauna posibile. Prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include odihnă adecvată, alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și gestionarea stresului, fiecare persoană poate îmbunătăți semnificativ calitatea propriei vieți. A fi conștient de aceste obiceiuri și a le modifica poate fi primul pas spre o viață mai sănătoasă și mai fericită.

sursa

Un medicament banal ar putea revoluţiona terapia împotriva cancerului

Anual, în Europa, sunt diagnosticate 2,7 milioane de cazuri de cancer, iar specialiştii atrag atenţia că boli oncologice sunt tot mai des întâlnite la persoanele tinere, cu vârste sub 50-60 de ani, scrie doctorulzilei.ro.

Celule canceroase

cresc și se răspândesc ascunzându-se de sistemul imunitar al organismului dar noile terapii oncologice, precum imunoterapia, reuşesc să găsească și să atace celulele canceroase ascunse, ajutând pacienții cu cancer să trăiască mai mult timp.

Cu toate acestea, în unele tipuri de cancer, celulele tumorale folosesc moduri diferite de a scăpa de atacul sistemului imunitar şi de aceea oamenii de ştiinţă vor să dezvolte noi imunoterapii.

Antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să distrugă celulele canceroase

Într-un studiu publicat în revista Journal for ImmunoTherapy of Cancer, cercetătorii japonezi de la Universitatea din Osaka au descoperit că antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să găsească celulele canceroase într-un mod diferit de cel al imunoterapiilor actuale.

Aceste antibiotice stimulează celulele imunitare, cunoscute sub numele de limfocite T, să atace și să distrugă celulele canceroase. „Am investigat antibioticul tetraciclină, minociclină, în sângele și țesutul tumoral al pacienților cu cancer pulmonar”, spune autorul principal Mari Tone, potrivit surtsei citate.

„Am descoperit că minociclina a sporit activitatea antitumorală a limfocitelor T prin vizarea galactin-1, o proteină imunosupresoare produsă de celulele canceroase”, adaugă ea. Echipa a descoperit că galactin-1 ajută celulele canceroase să se ascundă de sistemul imunitar, împiedicând limfocitele T citotoxice să ajungă la tumoră.

După tratamentul cu tetraciclină, galactin-1 nu a mai fost capabilă să împiedice limfocitele T să atace tumora. Blocarea galactin-1 ar putea fi cheia pentru noi tratamente împotriva cancerului.

„Aceste antibiotice au un mecanism de acțiune diferit de cel al inhibitorilor punctelor de control imunitar și de alte imunoterapii utilizate pentru tratarea cancerului”, spune autorul corespondent Kota Iwahori.

„Sperăm că această cercetare va duce la dezvoltarea de noi medicamente care să vizeze diferite căi imune și care pot fi benefice pentru persoanele cu cancer, în special pentru cele care nu beneficiază de imunoterapiile actuale”, scriu autorii.

Antibioticele tetracicline sunt folosite de mulți ani pentru a trata pacienții cu boli infecțioase în întreaga lume. Acum, aceste medicamente ar putea indica o nouă cale pentru dezvoltarea noilor imunoterapii în cazul pacienților cu cancer care au în prezent puține opțiuni de tratament.

Cel mai frecvent tip de cancer

Noile estimări făcute de experţii Organizației Mondiale a Sănătății relevă că numărul cazurilor de cancer la nivel global va ajunge la 35 de milioane în 2050. Este vorba despre o creștere de 77% față de cele 20 de milioane de cazuri diagnosticate anul trecut.

Datele au fost publicate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS și acoperă 185 de țări și 36 de forme ale bolii.

Potrivit cercetătorilor, cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă formă de cancer din întreaga lume în 2022, fiind responsabil pentru 2,5 milioane de cazuri, 12,4% din total, urmat de cancerul de sân la femei, cancerul colorectal, cancerul de prostată și cancerul de stomac, transmite CNN.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață SĂNĂTOS, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să alegi corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Sănătatea mintală, pusă în pericol! De la depresie și anxietate la „ceață pe creier”: semnal de alarmă al medicilor

Un neurolog a dezvăluit cât de mult sau de puțin putem sta pe rețelele sociale în fiecare zi, avertizând că simplul gest de dat mai departe „paginile”, pentru a vedea altceva, ne poate provoca mari probleme, scrie realitatea.net.

Rachelle Summers este un expert medical, care-și face cunoscute cunoștințele pe TikTok, pentru a-i informa pe oameni cu privire la anumite practici ale lor ce pot avea repercusiuni asupra sănătății lor. Recent le-a spus celor peste 500.000 de urmăritori ai ei că perioada de timp optimă pentru a sta pe internet zilnic – dacă vrei să-ți menții creierul funcționând perfect, nu trebuie să stai mai mult de… 30 de minute pe zi pe rețelele sociale!

Ea susține că folosirea în exces a platformelor Facebook, Instagram, TikTok și X (fostul Twitter) pot fi de vină pentru apariția depresiei și a anxietății în viața noastră. „Un studiu ne recomandă limitarea folosirii rețelelor sociale la numai 30 de minute pe zi și, dacă ne restricționăm la doar atât, putem să începem să observăm îmbunătățiri în privința singurătății pe care a simțim, a depresiei sau anxietății noastre”, a explicat aceasta.

Ca să îți dai seama dacă folosești sau nu în exces rețelele sociale, trebuie să-ți urmărești somnul, dar și dispoziția zilnică pe care o ai și dacă te poți concentra la ceva anume sau întâmpini probleme cu atenția. Neurologul a declarat că, dacă dormi prost, sau experimentezi acea „ceață pe creier”, e clar că stai prea mult pe internet.

„Cum te simți? Ai anxietate, depresie, te simți singur sau stresat? Ai observat cumva la tine vreu disconfort fizic precum ochi uscați sau dureri de cap?”, ne întreabă expertul medical. Mai mult, trebuie să fii cu ochii în patru ca să observi dacă nu cumva începi să ignori relațiile pe care le ai cu oamenii în viața reală. Este și acesta un mare semn de alarmă.

Evident că, dacă descoperi asemenea semne la tine, e timpul să reduci perioada petrecută online zilnic cu măcar 20%. La asemenea postare, neurologul a primit multe comentarii, în care oamenii acuzau tot felul de probleme – de la acea ceață nejustificată pe creier, la lipsa atenției în momentele-cheie ale zilei, etc.