Donează o jucărie copiilor internați în secţia de Oncohematologie

Dacă acum câteva zile se vorbea doar despre focare de Febră Dengue în Argentina, acum se poate vorbi despre o adevărată epidemie: cel puţin 41.257 de persoane au făcut infecţia şi alte 39 de persoane au murit, de la începutul anului, din cauza bolii virale produsă de muşcătura ţânţarilor.

Patologia virală este produsă de mușcătura țânțarilor din genul Aedes aegypti, țânțarul febrei galbene. Sunt date care marchează o creştere netă faţă de ceea ce s-a înregistrat în anii precedenţi, chiar cu 48,4% mai mult decât în 2020, an în care s-au înregistrat 26 de decese, scrie www.realitatea.md.

Surse din Ministerul Sănătăţii din Argentina au precizat că în toate probele studiate serotipul 2-Cosmopolitan a fost depistat, care până acum nu circula în Argentina, ci în Brazilia şi în Peru. Este un serotip Denv-2 originar din Asia de Sud-Est, care în regiunea Americii Latine a fost izolat pentru prima dată în 2019, în Peru.

„Dengue, numită şi febra de spargere a oaselor, se răspândeşte, din păcate, şi în Europa cu cazuri autohtone în sudul Franţei. O altă problemă infecţioasă multiplicată de globalizare şi încălzire globală”, a amintit expertul Matteo Bassetti, de la o Clinica din Genova (Italia), pe Twitter.

Portalul de ştiri Infobae indică faptul că actualele 39 de decese sunt distribuite în nouă zone ale Argentinei, cele mai multe – 9 – fiind în Tucumán, urmate de Santa Fe – 7. În orașul Buenos Aires au murit 2 persoane, iar în provincia Buenos Aires una.

Ce este boala Dengue?
Este o afecțiune asemănătoare gripei, care se poate transmite prin mușcătura țânțarului Aedes. Este foarte răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, ca urmare a creșterii turismului incidența acesteia a crescut semnificativ.
Persoanele cu risc sunt copii, vârstnici, persoanele cu imunitatea scăzută şi cele care călătoresc în zonele tropicale şi subtropicale endemice.

Cum se manifestă boala Dengue?
• frisoane
• febră înaltă
• cefalee
• dureri musculare
• sângerări gingivale sau nazale
• hematurie (sânge în urină)
Perioada de incubaţie este de 3-14 zile.

Cum se diagnostichează boala Dengue?
Frecvent, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Suspiciunea clinică se realizează pe baza simptomelor și a istoricului de călătorie al pacientului (zona endemică).
Diagnosticul de certitudine se stabilește pe baza analizelor medicale de laborator.

Măsuri de prevenție
• protecția individuală faţă de înţepătura de ţânţari
• în zonele endemice, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete, în perioadele în care sunt activi țânțarii
• se recomandă utilizarea substanțelor repelente, pe haine sau pe părţile de corp lăsate descoperite
• în timpul somnului (mai ales în timpul zilei), se recomandă protejarea patului cu o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în prealabil cu substanţe insecticide
• dacă la întoarcerea dintr-o zonă endemică apare febra însoţită de dureri de cap, dureri oculare, dureri articulare şi musculare şi erupţii cutanate, este bine să consultaţi serviciile medicale.

A început perioada în care mișună căpușele, iar unii oameni ajung la spitale cu muşcături ale acestor insecte. Medicul Tudor Ciuhodaru oferă câteva sfaturi în acest sens.

1. Riscul crește în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpuşe.

2. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.

3. Evitaţi zonele în care riscul de a fi muşcați de căpuşe este mare (spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori).

4. În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.

5. Căpuşa adultă este vizibilă pe piele (mai dificil în zonele piloase) şi trebuie scoasă imediat dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat (arată ca un punct negru cât un varf de ac).

6. Examinați copiii la întoarcerea de la locurile de joacă.

7. Căpuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă.

8. Nu strângeţi căpuşa care v-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră.

9. Dacă aţi încercat să scoateţi căpuşa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentarea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.

10. Consultaţi imediat un medic mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale așa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.

Rețineți:

1. Data la care a fost extrasă căpuşa.

2. Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivelul muşcăturii cât şi generale precum cele  pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată și dureri musculare.

3. Simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizează tablourile clinice a peste 200 de afecţiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.

4. !!! Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură datorită dimensiunilor mici și secreției anestezice).

sursa: www.clicksanatate.ro

Virusul care provoacă COVID-19 rămâne printre noi dar planeta începe să iasă din faza de urgenţă a pandemiei, a declarat astăzi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform Agerpres.

El a precizat într-o conferinţă de presă că OMS va publica săptămâna viitoare un „ghid” pentru ţări ce va cuprinde informaţii cu privire la modul în care să facă trecerea de la răspunsul de urgenţă la managementul pe termen lung al COVID-19.

„Rămânem plini de speranţă că la un moment dat în acest an vom putea declara sfârşitul COVID-19 ca urgenţă internaţională de sănătate publică”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Însă virusul va rămâne printre noi şi toate ţările vor trebui să înveţe cum să se ocupe de el alături de alte boli infecţioase”, a adăugat şeful OMS.