Elveția nu autorizează deocamdată vaccinul anti-Covid. Care sunt explicațiile?

Marea Britanie a început vaccinarea anti-Covid, Canada este a doua țară care autorizează vaccinul. Autorităţile din Elveția însă nu se grăbesc că autorizeze vaccinul. De ce? Explică doctorul Cristian Repciuc, stabilit în Elveţia.

„Este cam rapid, cam precipitat. Nu că ar fi periculos, sau ceva de genul ăsta. Dar în ce investim noi, banii? Dacă se doveşte că vaccinul va funcţiona doar 6 luni, sau 8 luni? După asta ce facem? Mai vaccinăm o dată? Dacă nu dă imunitate prelungită?”, a declarat Cristian Repciuc, medic în Elveţia, pentru Aleph News.

De altfel, Elveţia nu are o procedură de autorizare de urgenţă a unui vaccin.

Nici măcar în pandemie. Aşteaptă finalizarea fazei a treia a sudiilor clinice.

„Ne lipsesc date despre eficacitatea studiilor clinice şi despre subgrupele care au participat la aceste studii mari. Swissmedic, de exemplu vrea să ştie despre bolile preexistente ale persoanelor care au luat parte la aceste studii. Nu ştiu nimic despre aceste persoane. Aceste vaccinuri dezvoltate rapid au nevoie de un grad ridicat de încredere”, a mai spus Cristian Repciuc, medic în Elveţia.

În momentul în care vaccinul va fi autorizat, Guvernul elveţian vrea să imunizeze 70.000 de persoane pe zi.

A încheiat contracte cu trei companii, pentru 13 milioane de doze. Pfizer & BioNTech – 4,5 milioane de doze, AstraZeneca – 5,3 milioane de doze, Moderna – 3 milioane de doze.

Medicii din Republica Moldova au tot mai multi pacienți cu probleme de auz. Ce sfaturi oferă specialiștii

Cercetători internaţionali au făcut mai multe studii și estimează că milioane de tineri riscă să-şi piardă auzul în fiecare an din cauza expunerii îndelungate la sunete puternice, cum ar fi muzica de la concerte sau de la căștile de la telefon. Și medicii din Republica Moldova au motive de îngrijorare pentru că au tot mai multi pacienți cu probleme de auz.

Pierderea auzului – o afectiune care poate fi prevenita

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Sud au făcut 33 de studii, la care au participat peste 19 mii de persoane. Specialiştii au constatat că 27 la sută dintre minori şi tineri ascultă muzică la un nivel riscant pentru auz. 48% dintre ei sunt expuşi la sunetele prea puternice în cluburi sau baruri.

„Oamenii aleg adesea un volum de până la 105 decibeli atunci când ascultă muzică cu căști. Iar atunci când participă la evenimente de divertisment zgomotoase, precum concerte, se expun la sunete care au între 104 și 112 decibeli. Fără îndoială, toate depășesc nivelurile recomandate: de 80 de decibeli pentru adulți și 75 pentru copii. Expunerea la aceste sunete, chiar și pentru perioade scurte de timp, poate fi periculoasă pentru auz”, relatează www.tvrmoldova.md.

Deşi nu există statistici care să demonstreze amploarea problemei in Republica Moldova, medicii recunosc că au tot mai mulți pacienți tineri.

ANGHELINA CHIABURU, şef, Centrul Republican de Audiologie:„În R. Moldova, vreau să vă spun că, din păcate, numărul persoanelor cu deficienţe de auz nu are tendinţa de micşorare. Expunerea îndelungată – ea poate duce la oboseală auditivă, care va fi manifestată prin oboseală, cefalee, tinitus, sunt diverse simptome, la fiecare persoană individual, dar ea va contribui treptat la modificări ireversibile şi la instalarea unei surdităţi.”

Specialiştii de la Centrul Republican de Audiologie au înregistrat şi cazuri de surditate brusc instalată, după participarea persoanelor la evenimente cu multă gălăgie. Cel mai des, problema este întâlnită în rândul muzicienilor şi vânătorilor.

ANGHELINA CHIABURU, şef, Centrul Republican de Audiologie: „Cazurile cele mai frecvente sunt în perioada sărbătorilor de iarnă sau după festivităţi, când sunt utilizate petardele, exploziile acestea, aici am avut persoane cu surditate brusc instalată.”

Utilizarea căştilor pare pentru multi o normalitate, fără să le pese de volumul sunetelor.

Nu aş spune că ascult cu volum mare, mediu. Căci, toţi ştim, dăunează la urechi.

„Dacă sincer, pe stradă mă strădui să nu ascult muzică. Fără căşti. Cu căşti – în încăpere ascult. Nu mă simt confortabil dacă ascult la volum maxim.”

Specialiștii care au făcut studiile fac un apel către guvernele lumii şi companiile din domeniile tehnologiei şi muzicii. Aceştia îi îndeamnă să promoveze politici de „ascultare sigură” pentru a proteja sănătatea auditivă a publicului. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 430 de milioane de oameni, din întreaga lume, suferă în prezent de pierderi de auz.

În Moldova au fost confirmate încă 7 cazuri de gripă

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează că alte șapte cazuri de gripă sezonieră au fost confirmate prin metoda de laborator și clinico-epidemiologică.

Cât durează simptomele de răceală - Stiri din Medicină și Sănătate

Potrivit ANSP, acestea au fost înregistrate în perioada 14-20 noiembrie 2022, în Chișinău – 4, Bălți – 1, Edineț – 1, Sângerei – 1.

Cazurile au fost depistate în urma investigării a 399 de probe, de la persoane cu semne compatibile cu gripa sezonieră și infecții respiratorii virale acute. 

În total, de la începutul monitorizării situației epidemiologice privind gripa sezonieră, infecțiile acute ale căilor superioare (IACRS) și circulația virusurilor gripale, au fost înregistrate 15 cazuri de gripă sezonieră (Chișinău – 8, Bălți – 3, Fălești – 2, Edineț – 1 și Sângerei – 1).

Tot în perioada sus-menționată, morbiditatea prin IACRS a înregistrat creșteri față de săptămâna precedentă (de 12,8%) și în comparație cu perioada similară a sezonului anterior (42,8%), constituind 287,29 cazuri la 100 de mii populație. În total, au fost înregistrate 7.481 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii – 68,2%.

În prezent, în instituțiile medico-sanitare publice din țară continuă procesul de imunizare împotriva gripei. ANSP reiterează că vaccinul antigripal poate fi utilizat simultan cu vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2.

Pentru evitarea îmbolnăvirilor sau depistarea precoce, în sezonul gripal se recomandă respectarea măsurilor de profilaxie nespecifice, inclusiv: evitarea contactului bolnavilor cu persoanele cu risc sporit de infectare: femeile gravide, persoanele imuno-compromise, bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni cronice ale aparatului respirator, diabet zaharat, obezitate etc.; folosirea măştilor de protecţie; respectarea distanței fizice; igiena personală; igiena și dezinfecția mâinilor; acoperirea gurii şi a nasului cu şerveţele de unică folosinţă în timpul tusei şi strănutului; igiena locuinței; adresarea la medic la apariţia primelor simptome de boală compatibile cu gripa, IACRS şi SARI.

Un virus vechi de 48.500 de ani a fost reînviat. Ce este pandoravirusul și ce spun specialiștii despre această infecție

Pandoravirus, un virus foarte vechi, care a rămas înghețat timp de 48.500 de ani, a devenit cel mai vechi agent patogen reînviat vreodată. Oamenii de știință nu exclud că virușii expuși de gheața topită ar putea aduce noi infecții în lume.

Un virus vechi de 48500 de ani a fost reinviat Ce este pandoravirusul si ce spun specialistii de o posibila pandemie

Recent, șapte viruși din permafrostul siberian (n.r. strat de sol înghețat permanent) au fost reînviați și replicați în laborator. Printre ei se află și cel mai vechi virus reînviat până acum.

Dintre acești viruși readuși la viață, cel mai tânăr a fost înghețat timp de 27.000 de ani, iar cel mai vechi, numit Pandoravirus Yedoma, a fost înghețat timp de 48.500 de ani, scrie DailyMail.

Acești viruși nu sunt considerați un risc pentru oameni, însă oamenii de știință avertizează că alți viruși expuși de gheața topită ar aduce efecte ”dezastruoase” și pot duce la noi pandemii.

”48.500 de ani este un record mondial”, a declarat Jean-Michel Claverie, virolog care lucrează la Universitatea Aix-Marseille din Franța.

Acest pandoravirus, care a fost numit după cutia Pandorei, este un gen de virus de dimensiuni gigante, descoperit pentru prima dată în 2013 și al doilea ca mărime fizică dintre orice gen viral cunoscut după pitovirus.

Sursa citată mai notează că pandoravirusul are un micrometru lungime și 0,5 micrometru lățime. El este este vizibil cu un microscop cu lumină.

Exemplarul vechi de 48.500 de ani a fost găsit în permafrost la 16 metri sub fundul unui lac în Yukechi Alas (Yakutia), Rusia.

În trecut, profesorul Claverie și echipa sa de cercetători au reînviat doi viruși vechi de 30.000 de ani din permafrost, primul fiind anunțat în anul 2014.

Avertisment al specialiștilor privind virușii înghețați de mult timp: ”Se pot trezi și pot începe să reinfecteze gazdele”

Peste 60% din teritoriul Rusiei este clasificat ca permafrost, adică teren care rămâne permanent înghețat chiar și în lunile de vară.

Odată cu încălzirea globală, pământul începe să se dezghețe, iar la suprafață apar animale și obiecte care au fost înghețate de mii de ani.

Același virolog Jean-Michel Claverie a avertizat, în 2021, cu privire la dovezile care arată că s-ar putea reînvia bacterii din permafrostul adânc.

Cercetătorul a descoperit în acest sens un așa-numit pitovirus. După ce fost dezghețat din permafrost, a început să atace și să omoare amibe.

Deși acesta este inofensiv pentru oameni, profesorul Claverie a spus că demonstrează că virușii înghețați de mult timp se pot ”trezi” și pot începe să reinfecteze gazdele.

sursa

Încă 20 de ventilatoare pulmonare achiziționate pentru spitalele din țară, cu sprijinul oferit de Banca Mondială
Articolul anterior
Sute de copii din Moldova îndură frig și foame! Pentru ei, tu poți fi Moș Crăciun
Articolul următor