Expertul virusolog Alexei Potehin: Toți vom face coronavirus!

Alexei Potehin, candidat în științe biologice, profesor la catedra de Microbiologie de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, a răspuns la cele mai importante întrebări despre coronavirus într-un interviu: ar trebui să ne facem griji pentru acesta, care este diferența dintre coronavirus și gripă, când incidența coronavirusului va începe să scadă, dar și care este scopul carantinei?

separator

Ce este SARS-CoV-2?

Coronavirus SARS-CoV-2 este unul dintre reprezentanții familiei Coronavirus, atribuiți grupului de agenți patogeni ai infecțiilor virale respiratorii acute umane (IRVA). Covid-19 nu este o ciumă, nici variola, nici rujeola, și nici chiar ,,pneumonie atipică” sau SARS, a cărui focar a fost cauzat de un alt coronavirus în 2002.

Adică este aproape ca gripa?

Din păcate, virusul SARS-CoV-2 este mai contagios decât gripa, dar mai puțin infecțios decât oreionul sau rubeola, ca să nu mai vorbim de rujeolă. Este important să subliniem faptul că coronavirusul nu arată deloc ca un virus gripal și, prin urmare, nu va menține umanitatea în carantină ani și decenii.

Coronavirusurile nu au caracteristici și mecanisme care să le ofere mutații și modificări frecvente specifice virusurilor gripei. De regulă, urmează calea obișnuită a unor astfel de infecții: cu cât petrec mai mult timp cu gazda, cu atât sunt mai ușoare simptomele, formele noi vor apărea rar și nu vor putea trece de bariera imună care se formează după prima infecție.

Cu toate acestea, după estimarea mea, situația epidemică actuală se poate întinde timp de aproximativ o jumătate de an. Treptat, COVID-19 va deveni parte a peisajului viral, mulți oameni se vor îmbolnăvi, iar umanitatea va începe să revină la normal.

Ce este o pandemie și cât este de periculoasă?

Nu este nevoie să vă fie frică de cuvântul pandemie. Acest lucru înseamnă doar că anumite cazuri de boală sunt detectate în majoritatea țărilor lumii, acest lucru nu înseamnă că umanitatea se confruntă cu amenințarea de dispariție. Virusul a izbucnit într-o țară și au apărut focare de creștere în întreaga lume. Era inevitabil.

Pentru ce categorii de persoane COVID-19 este cel mai periculos?

Coronavirusul nu trebuie privit ca ceva incredibil de periculos. Oamenii cu imunitate slăbită cedează din cauza acestuia, așa cum se poate întâmpla din cauza multor boli infecțioase. Din fericire, copiii se îmbolnăvesc greu sau pot fi asimptomatici. Adulții sănătoși sunt susceptibili să sufere infecția „pe picioare”: cineva poate avea febră ușoară, cineva va face ca ,,o gripă puternică”. În spitale, ajung persoanele cu o amenințare de viață. În general, una dintre cele mai neplăcute și periculoase complicații este ,,pneumonia virală”. Conform statisticilor actuale, persoanele din grupul cu risc foarte mare au vârsta peste 75 de ani (în țările cu un nivel de trai mai scăzut – peste 70 de ani), în special cu orice boli concomitente.

Dacă virusul poate fi asimptomatic la om, asta înseamnă că este imposibil de controlat răspândirea acestuia?

Coronavirusul SARS-CoV-2 nu va pleca nicăieri din viața noastră: nu va dispărea, nu va fi distrus de carantine, nu există medicamente împotriva acestuia, precum și împotriva majorității virusurilor și toate recomandările medicale sunt terapie de susținere. Cel mai probabil, până în vară, va apărea un vaccin, dar acesta nu va intra în practică în masă până la sfârșitul anului, deoarece timpul pentru testarea vreunui vaccin nu poate fi scurtat.

Prin urmare, marea majoritate a populației lumii cu acest virus este sortită să se îmbolnăvească. Și acest lucru este important, deoarece cel mai bun remediu pentru bolile infecțioase este imunitatea colectivă: cu cât mai mulți oameni se îmbolnăvesc și devin imuni, cu atât mai puține cazuri noi de boală vor apărea treptat pe fond. Nu credeți zvonurilor despre infecțiile repetate: imunitatea la coronavirusuri trebuie să apara în mod sigur.

De ce totuși este necesară carantina?

Carantina are ca scop să nu fie atinse cifrele ,,chineze” într-un timp scurt. Măsurile de securitate pe care le-a luat China și pe care le ia acum Europa și restul lumii sunt absolut fără precedent. Principalul lor obiectiv: reducerea sarcinii simultane asupra spitalelor în timpul focarelor în masă (ceea ce se întâmplă în Italia și pare tragic), precum și extinderea răspândirii infecției în timp. Mulți oameni se vor îmbolnăvi mai devreme sau mai târziu, dar principalul lucru este să nu se îmbolnăvească toți odată.

În plus, nu dorim să dăm acest virus niciunui dintre bătrânii noștri, printre care părinți, bunici. Știm că numărul de saloane este limitat, de asemenea, nu există foarte multe dispozitive pentru ventilație mecanică și, în afară de aceasta, aparatele sunt necesare în mod constant altor persoane care nu pot respira singure din alte motive – nu din cauza coronavirusului.

Prin urmare, măsurile de carantină sunt justificate.

Trebuie să-ți fie frică de bunici. În viitorul apropiat este mai bine pentru ei să se întâlnească mai rar cu copiii și nepoții, care pot aduce o infecție periculoasă, fără să o știe. Explicați acest lucru rudelor și prietenilor dvs. în vârstă și încercați să le oferiți contacte minime.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Un spital de copii din Chișinău a intrat în carantină, după ce o asistentă medicală a fost diagnosticată cu Covid-19
Articolul anterior
Guvernul scoate armata pe străzi. Accesul în parcuri, interzis
Articolul următor