Fertilitatea în Europa: Țările care au cel mai mare și cel mai mic număr de nou născuți

19/03/2023

Peste 4 milioane de copii s-au născut în Uniunea Europeană în fiecare an în ultimele trei decenii, dar aceste cifre arată o tendință de scădere, scrie alephnews.ro.

În 2021, s-au născut 4,09 milioane de copii. Aceasta este a doua cea mai mică cifră din 1960 încoace. Cea mai mică cifră a fost înregistrată în 2020, când s-au născut 4,07 milioane de copii. Rata de fertilitate, care reflectă numărul de nașteri, s-a schimbat remarcabil în țările europene în ultimii 20 de ani. Ea a scăzut în 11 din cele 27 de state membre ale UE între 2001 și 2021.

Care sunt țările cu cea mai mare și cea mai mică rată de fertilitate din Europa? Cum s-a schimbat fertilitatea în Europa în ultimele două decenii? Cum variază în UE ponderea copiilor din mame născute în străinătate și a celor născuți în țară?

Franța are cea mai mare rată de fertilitate

În 2021, Franța a avut cea mai mare rată de fertilitate dintre statele membre ale UE, cu 1,84 de nașteri vii pe femeie, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Malta avea cea mai mică rată, cu 1,13 nașteri vii. Această medie pentru întreaga UE era de 1,53. Franța este urmată de Cehia (1,83), Islanda (1,82) și România (1,81).

În timp ce cea mai mare rată de fertilitate este înregistrată într-o țară (parțial) mediteraneană, nașterile vii pe femeie sunt remarcabil de scăzute în alte țări mediteraneene, cum ar fi Malta (1,13), Spania (1,19), Italia (1,25), Cipru (1,39) și Grecia (1,43).

În alte țări, ratele de fertilitate au fost următoarele: 1,72 în Danemarca, 1,7 în Turcia, 1,61 în Marea Britanie, 1,58 în Germania și 1,35 în Portugalia.

Copii născuți în UE: Cel mai mic număr înregistrat în 2020

Dacă ne uităm la numărul de copii născuți în UE, cel mai mic număr a fost înregistrat în 2020, respectiv 4,07 milioane. În ultima vreme, s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de nașteri în UE, care a început în 2008, an în care s-au înregistrat 4,68 milioane de nașteri.

Cum s-a schimbat rata de fertilitate?

Rata de fertilitate a crescut cu 8% în UE între 2001 (1,43 nașteri pe femeie) și 2021 (1,53 nașteri pe femeie). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Cehia (59%), urmată de România (43%) și de Slovacia și Slovenia (ambele cu 36%).

Cea mai mare scădere se înregistrează în Turcia

Turcia, care este una dintre cele mai populate țări din Europa, a înregistrat cea mai mare scădere a ratei de fertilitate în această perioadă. Aceasta a scăzut de la 2,38 în 2001 la 1,7 în 2021, ceea ce corespunde unei scăderi de 29%. Cu toate acestea, Turcia se află încă pe locul opt din 37 de țări pe lista celor mai mari rate de fertilitate.

Rata fertilității a scăzut, de asemenea, cu 24% în Malta, 16% în Finlanda, 7% în Portugalia și 5% în Olanda. Scăderea a fost mai limitată în Spania și Franța (3%), iar în Regatul Unit a fost de numai 1%.

La ce vârstă nasc femeile primul lor copil?

În 2021, vârsta medie a femeilor care dădeau naștere primului copil era de 29 ani în UE. Această vârstă a crescut în mod constant de-a lungul anilor; în 2013, era de 28,8 ani.

În 2021, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a fost cea mai mare în Italia și Spania, de 31,6 ani în ambele țări. Această vârstă a fost cea mai scăzută în Bulgaria, de 26,5 ani, urmată de Albania (26,6 ani) și Turcia (26,7 ani).

Vârsta medie a femeilor la nașterea primului lor copil a fost următoarea în alte țări: 31,2 ani în Irlanda, 31 de ani în Grecia, 30,9 ani în Anglia și Țara Galilor, 30,1 ani în Germania și 29,1 ani în Franța.

Sunt aceste mame născute în străinătate sau autohtone?

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate și a celor născute în țară variază semnificativ în Europa. Copii ai mamelor născute în străinătate variază de la 1% din total în Serbia la 65% din total în Luxemburg. Această valoare este de 20% sau mai mult în jumătate dintre țările luate în considerare aici.

În 2021, ponderea copiilor cu mame născute în străinătate era de 29% în Germania, Marea Britanie și Suedia. Această valoare era de 23 la sută în Franța. În afară de Serbia, ponderea copiilor de mame născute în străinătate era de 3% sau mai puțin în Polonia, Turcia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate a crescut în majoritatea țărilor UE între 2013 și 2021. Malta a înregistrat cea mai mare creștere, de 22 de puncte procentuale, urmată de Grecia și de Spania, Portugalia și România (5 puncte pentru fiecare țară).

OMS: „COVID-19 rămâne printre noi”. Ce trebuie să facă planeta

Virusul care provoacă COVID-19 rămâne printre noi dar planeta începe să iasă din faza de urgenţă a pandemiei, a declarat astăzi şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform Agerpres.

El a precizat într-o conferinţă de presă că OMS va publica săptămâna viitoare un „ghid” pentru ţări ce va cuprinde informaţii cu privire la modul în care să facă trecerea de la răspunsul de urgenţă la managementul pe termen lung al COVID-19.

„Rămânem plini de speranţă că la un moment dat în acest an vom putea declara sfârşitul COVID-19 ca urgenţă internaţională de sănătate publică”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Însă virusul va rămâne printre noi şi toate ţările vor trebui să înveţe cum să se ocupe de el alături de alte boli infecţioase”, a adăugat şeful OMS.

Utilizarea antibioticelor în fermele de animale scade rezistența sistemului imunitar la om

Utilizarea la scară largă a antibioticelor în creșterea animalelor a dus la apariția unor bacterii care sunt mai rezistente la sistemul imunitar uman, au avertizat oamenii de știință, potrivit The Guardian.

Studiul arată că antimicrobianul colistin, care a fost folosit timp de decenii ca stimulator de creștere în fermele de porci și de pui din China, a dus la apariția unor tulpini de E coli care au mai multe șanse de a se sustrage primei linii de apărare a sistemului nostru imunitar.

Deși colistina este acum interzisă ca aditiv alimentar pentru animale în China și în multe alte țări, descoperirile trag un semnal de alarmă asupra unei noi și semnificative amenințări reprezentate de utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice.

„Acest lucru are potențial mult mai periculos decât rezistența la antibiotice”, a declarat profesorul Craig MacLean, care a condus cercetarea la Universitatea din Oxford.

„Evidențiază pericolul utilizării fără discernământ a antimicrobienelor în agricultură. Am ajuns din greșeală să ne compromitem propriul sistem imunitar pentru a obține pui mai grași.”

AMP sunt compuși produși de majoritatea organismelor vii în cadrul răspunsului lor imunitar înnăscut, care reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor.

Colistina se bazează pe AMP bacteriene, microbii folosesc compușii pentru a se proteja, dar este similară din punct de vedere chimic cu enele AMP produse în sistemul imunitar uman.

Utilizarea pe scară largă a colistinei la animale începând cu anii 1980 a declanșat apariția și răspândirea bacteriilor E coli purtătoare de gene de rezistență la colistină, ceea ce a dus în cele din urmă la restricționarea pe scară largă a utilizării acestui medicament în agricultură.

Dar cel mai recent studiu sugerează că aceleași gene permit agenților patogeni să se sustragă mai ușor de la AMP, care constituie o piatră de temelie a propriului nostru răspuns imunitar.

În cadrul studiului, E coli purtător al unei gene de rezistență, numită MCR-1, a fost expus la AMP-uri cunoscute ca având roluri importante în imunitatea înnăscută la pui, porci și oameni.

Rezistența antimicrobiană reprezintă o amenințare globală gravă. ONU a avertizat că până la 10 milioane de oameni pe an ar putea muri până în 2050 din cauza superbacteriilor și, prin urmare, nevoia de noi antibiotice este urgentă.

Există un interes crescând pentru potențialul medicamentelor AMP, iar unele dintre cele aflate în curs de dezvoltare includ medicamente bazate pe AMP umane.

sursa

Veste bună pentru femei! 60% dintre moldoveni susțin adoptarea Legii privind concediul menstrual

Moldovenii au fost întrebați în ce măsură cred că legea concediului menstrual plătit ar trebui să fie adoptată și în Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre respondenți (60%) susțin adoptarea acestei legi, cel puțin asta arată datele unui sondaj realizat de Magenta Consulting, scrie agora.md.

Totodată, 17% dintre respondenți consideră „într-o mai mică măsură” că legea ar trebui să fie introdusă, iar 12% „într-o măsură foarte mică”. 10% din moldoveni au spus că nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Medicul obstetrician-ginecolog, Iraida Snigur a menționat în acest context că e nevoie de această lege în primul rând din punct de vedere medical.

„Aproape 50% dintre femeile de vârstă reproductivă au dureri la menstruație, iar 30% au nevoie de tratament pentru menstruație abundentă. Dismenoreea (durerea în timpul menstruației) poate afecta foarte mult calitatea vieții. Pe lângă aceasta, unele femei mai pot avea dureri care duc la leșin, vome, diaree, migrene acute, dureri de spate și chiar incapacitatea de a se deplasa. Este dificil ca o femeie să se concentreze și să fie productivă în aceste condiții, în special dacă se confruntă cu simptome foarte puternice. O zi sau două ar fi suficiente pentru o mare majoritate a femeilor. Le-ar ajuta să treacă peste disconfort și să gestioneze simptomele menstruale”, a spus Iraida Snigur.

Bărbații care au participat la sondaj, susțin în mare măsură adoptarea unei astfel de Legi. Mai exact, 25% din bărbații care au răspuns susțin adoptarea Legii în foarte mare măsură, 35% în mare măsură. Alți 14% din respondenți susțin adoptarea legii în mică măsură și 11% în foarte mică măsură.

Deputații spanioli au adoptat un proiect de lege ce instituie un „concediu menstrual” pentru femeile care suferă de menstruații dureroase. Astfel, Spania a devenit prima țară europeană unde a fost adoptată legea ce permite persoanelor care se confruntă cu dureri în timpul menstruației să își ia concediu plătit. Legea oferă dreptul la un concediu menstrual de trei zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia la cinci zile, în funcție de intensitatea și severitatea simptomelor.

Sondajul a fost realizat în perioada 20 martie- 3 aprilie, pe un eșantion de 928 de persoane, marja de eroare fiind de +/-3%.